Preţurile metalelor industriale au scăzut cu până la 13% în luna ianuarie, în contextul încetinirii industriei şi al cererii slabe din partea Chinei, cel mai mare consumator, dar şi ca urmare a ieftinirii petrolului care a redus costurile energetice de producţie.
Cotaţia spot a cuprului pe Bursa Metalelor din Londra (LME) a scăzut cu 13,5% în ianuarie, încheind luna la 5.500 dolari/tonă. Metalul a pierdut aproape 800 de dolari din preţ de-a lungul unei singure luni, scăderea cotaţiei devenind mai abruptă la mijlocul lui ianuarie, când Banca Mondială şi-a revizuit în scădere prognozele privind ritmul de creştere al economiei chineze şi mondiale.
Cu utilizări în mai multe ramuri industriale, de la construcţiile de clădiri la producţia de cabluri electrice, cuprul este considerat un barometru al industriei şi economiei în ansamblu. China reprezintă singură în jur de 40% din cererea lumii de cupru, iar datele statistice care arătau o slăbiciune a industriei chineze din punctul de vedere al comenzilor au pus presiune puternică pe preţul metalului. Banca Mondială se aşteaptă ca economia Chinei să avanseze cu 7,1% în acest an, după o creştere de 7,4% în 2014.
Declinul de la început de an al preţului cuprului are loc după ce metalul a pierdut 14,5% din valoare de-a lungul anului trecut, urmărind tendinţa de depreciere iniţiată în 2011, când cotaţia cuprului a atins un maxim de 10.000 dolari/tonă.
Preţurile celorlalte metale industriale au scăzut şi cu 4-5% în primele două săptămâni ale anului, când Banca Mondială şi-a revizuit şi estimările privind creşterea economiei globale la 3%, faţă de prognoza iniţială de 3,4%. Ulterior, aluminiul, plumbul şi oţelul au recuperat declinul temporar, astfel că cele mai multe metale au încheiat luna ianuarie la un preţ neschimbat faţă de sfârşitul anului 2014.
Ţagla de oţel, produsul intermediar care este cotat pe Bursa de la Londra, a rămas la cotaţia de 490 dolari/tonă în ianuarie, după ce anul trecut s-a scumpit cu 70%. Preţul oţelului, care este în ascensiune de aproape doi ani, a revenit la nivelul atins în primăvara lui 2012. Oţelul a suferit cel mai mult în criza economică, preţul prăbuşindu-se de la 1.100 dolari/tonă în vara lui 2008 la mai puţin de 300 dolari/tonă în doar câteva luni.
Evoluţia preţurilor metalelor a avut loc în contextul în care preţul petrolului s-a redus cu 14% în ianuarie 2015 faţă de decembrie, spărgând şi bariera psihologică de 50 dolari/baril. Barilul ieftin s-a transmis şi în restul sectorului energetic, reducând costurile cu energia ale producătorilor de metale.
Ieftinirea metalelor ar trebui teoretic să avantajeze consumatorii români, precum producătorii de cabluri electrice Iproeb Bistriţa (IPRU) şi Romcab Târgu Mureş (MCAB), care folosesc cupru şi aluminiu şi ar avea marje mai bune dacă materiile prime ar fi mai ieftine. Însă beneficiile ar putea fi anulate de cursul de schimb, leul pierzând în ianuarie 6% din valoare faţă de dolar, moneda în care sunt cotate pe bursă metalele.
Pe de altă parte, metalele preţioase - aurul şi argintul - folosite şi ca instrument de protecţie împotriva inflaţiei, au revenit pe creştere în ianuarie după anunţul Băncii Centrale Europene (BCE) privind un program de achiziţii de obligaţiuni şi alte instrumente financiare emise de statele din zona euro. Valoarea totală a programului va fi de 1.100 miliarde de euro.
