China, a doua cea mai mare economie la nivel mondial după SUA, obişnuia să critice vehement potenţialul dolarului, însă într-o schimbare de paradigmă începe să îmbrăţişeze moneda celor mai mari rivali economici, scrie Bloomberg.
Companiile şi băncile chinezeşti – şi chiar guvernul – au vândut obligaţiuni denominate în dolari într-un ritm record anul trecut, iar cei care le cumpără se aşteaptă ca acest trend să continue şi în următorii ani.
Piaţa de aproximativ jumătate de trilion de dolari are două atracţii cheie pentru debitorii Chinei. Pentru unii, este o modalitate mai simplă de a strânge bani, pentru alţii, dolarii sunt mai uşor de utilizat pentru finanţarea achiziţiilor şi pentru investiţiile de peste hotare. Acest mecanism generează o rezervă din ce în ce mai mare de titluri de valoare în dolari care oferă expunere companiilor chinezeşti în faţa investitorilor care nu îşi doresc să plonjeze în piaţa domestică din China, cu obligaţiuni denominate în yuan. Această piaţă de obligaţiuni off-shore oferă de asemenea şi o potenţială participaţie în iniţiativa Belt and Road (BRI) a preşedintelui Xi Jinping – un plan major care prevede legături comerciale şi de investiţii mai apropiate între ţările din regiunile euro-asiatice şi dincolo de acestea.
Bancherii văd BRI ca unul dintre motivele principale care au dus şi vor duce la creşterea pieţei de obligaţiuni denominate în dolari.
„Pentru a izola tensiunile comerciale din ce în ce mai mari cu Statele Unite, China va deveni chiar mai dedicată proiectului BRI, care reprezintă ideea Chinei cu privire la globalizare“, spune Ken Hu, CIO pentru pieţele cu venituri fixe din Asia şi Pacific în cadrul Invesco Hong Kong, care a proiectat un fond special pentru investiţiile în ceea ce se mai numeşte Drumul Mătăsii. „Ne aşteptăm la emisiuni din ce în ce mai mari de obligaţiuni chinezeşti denominate la dolari legate de proiectul BRI.“
Ironia utilizării dolarului pentru a finanţa un proiect de globalizare care ajută la combaterea doctrinei „America First“ instaurate de Donald Trump intervine în perspectiva planurilor comerciale ale lui Trump, ce îşi propun să limiteze puterea economică a Chinei peste hotare.
