Preocupate de cea mai mare creştere a taxelor vamale impuse de SUA după 1930, bursele au cunoscut un declin amintind de crizele cele mai severe din ultimele decenii, iar între timp, bănci internaţionale importante revizuiesc riscul de recesiune, unele dintre acestea semnalizând posibilitatea prin menţionarea „va curge sânge”, referinţă la titlul unui film celebru, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.
O redresare parţială pe luni şi la începutul zilei de marţi nu a fost şi susţinută. Pentru investitori, emoţia predominantă a fost teama şi uimirea. În acelaşi timp, încercarea de a pune în preţuri riscurile greu de cuantificat, adăugată la atitudinea de aşteptare de pe margine a unora, a permis mişcări ocazional incandescente.
Între acestea, revenirea de peste 8% a indicelui S&P 500 în doar o oră, odată cu zvonul neconfirmat al unei pauze de 90 de zile în introducerea taxelor vamale majorate. Dezminţirea nu a condus la corecţii până la nivelul de start şi dialogul SUA cu Japonia a favorizat revenirea. Totuşi, potenţialul de volatilitate nu a fost îndepărtat, iar ameninţarea unor taxe totale de 104% pentru importuri din China a readus presiunea de vânzare.
Indicatorul de volatilitate VIX se află la cele mai înalte niveluri de după pandemie. Este un mediu deosebit de prudent - şi nu doar în domeniul acţiunilor. Randamentele obligaţiunilor cu rating acceptat pentru investiţii au crescut la cel mai înalt nivel de după iunie 2022, cu pieţele blocate înainte de o redeschidere prin emisiuni noi de titluri, marţi.
Pe lângă investitori, cel mai volatil episod al ultimilor ani a forţat şi reevaluări neobişnuit de rapide ale instituţiilor financiare. Goldman Sachs a revizuit deja de două ori în tot atâtea săptămâni riscul de recesiune în SUA, crescându-l de la 20% la 35% şi, apoi, la 45%. Pentru Morgan Stanley, deşi recesiunea nu este scenariul principal, începe totuşi să intre în discuţie ca o variantă „pesimistă”.
JPMorgan descrie probabilitatea implicită de recesiune derivată din mişcările pe S&P 500 la 62%, pornind de la titlurile de stat pe cinci ani la 54%, iar de la metale industriale la 68%. Cu toate acestea, în pieţele de obligaţiuni corporative sentimentul este mai optimist, cu risc de doar 25%.
Scăderile de pe burse au rolul de semnal, dar spre deosebire de alte perioade, nu este clar în ce măsură conducerea SUA ori Rezerva Federală sunt dispuse să intervină, punctează Claudiu Cazacu.
„Atenţia nu este doar îndreptată spre economia americană, deşi pieţele bursiere din SUA au fost printre cele mai afectate. Ritmul de creştere al economiei globale era estimat de OECD la 3,1% anul acesta, în încetinire de 0,1 puncte faţă de cel al anului trecut. Această viziune pare acum, în lumina noilor runde în conflictul comercial, mult prea optimistă”, adaugă acesta.
Declinul petrolului, încurajat şi de creşterea de producţie neaşteptată a OPEC cu 0,41 mil. de barili, semnalează o îngrijorare puternică referitoare la cererea din economia reală. Dinamica de la începutul anului, de -18%, reflectă diminuarea estimată a traficului comercial, în special maritim, dar poartă şi informaţii nefavorabile despre economia globală, mai spune Claudiu Cazacu.
„Riscul de recesiune globală a crescut suficient încât o bancă să avertizeze, parafrazând un film celebru „there will be blood” („va curge sânge”). JPMorgan a trecut la 60% probabilitatea scăderii economiei mondiale. Pentru a pune lucrurile în perspectivă: fiecare ajustare de 1 punct procentual ar însemna aproximativ 1,15 trilioane de dolari pierdute de economia globală, aşadar doar de la avans de 3,1% la stagnare distanţa acoperită se traduce prin pierderi de activitate economică de 3,57 trilioane dolari. Valoarea depăşeşte PIB-ul Franţei”, spune acesta.
Restrângerea ar proveni atât din reducerea considerabilă a activităţii unor exportatori şi efectele ulterioare în propriile economii, cât şi dinspre nivelul foarte ridicat de incertitudine care apasă asupra deciziilor de consum şi investiţii. În cazul SUA, noile taxe vamale ar putea strânge echivalentul a 1,3% din PIB, marcând cea mai severă creştere a fiscalităţii de după 1968, subliniază consultantul de strategie XTB România.
Deşi se iau în considerare reduceri de taxe pentru acoperirea pierderilor exportatorilor sau cecuri oferite americanilor ca „dividend special” al reducerilor de personal public, efectul net ar putea rămâne unul de frânare a economiei. Comerţul SUA reprezintă 15% din cel global, iar ce se întâmplă cu restul de 85% va fi cheia pentru anul acesta şi următorii.
„Şocul actual este, însă, de amploare şi dacă ajustări descendente prin negociere nu reduc povara, pot afecta ritmul de creştere al economiei globale cu 1-2 puncte procentuale. Un răspuns sever din partea Europei sau escaladarea confruntării comerciale cu China ar înclina balanţa şi mai mult în sensul încetinirii economiei globale, punând pe masă riscul de recesiune”, mai spune reprezentantul XTB.
Dezbaterile din interiorul celor apropiaţi preşedintelui Trump au devenit recent şi mai confrontaţionale, în timp ce vocile din mediul de afaceri care critică măsurile drept prea agresive s-au înmulţit. Lucrurile sunt încă în dinamică, astfel încât spaţiul posibilităţilor de modificări de politică cu mari consecinţe economice s-a lărgit.
„Pentru moment, în estimarea noastră, este posibilă o creştere economică globală comprimată, cu până la 1,5-2 puncte procentuale sub estimarea anterioară de 3,1%, dar în lipsa unor temperări a taxelor vamale sau a unui răspuns de stimulare fiscală şi/sau monetară amplă în China, Europa şi SUA, scenariile pot deveni considerabil mai rezervate, arată consultantul de strategie din cadrul XTB România”, concluzinează Claudiu Cazacu.
