Companiile americane suferă cel mai mult: Sectorul energetic, lovit pe bursă în primă fază după retragerea dictată de Trump din Acordul de la Paris

Marile companii americane şi unii inves­titori sunt îngrijoraţi cu privire la apariţia unei even­tuale măsuri concertate din partea ce­lorlalţi actori globali ca un răspuns la decizia pre­ţedin­telui american de a retrage Statele Unite, al doilea cel mai mare poluator după China, din Acordul de la Paris, menit să reducă emisia de dioxid de carbon la nivel mondial.

Măsura luată de administraţia Trump alătură America unui club format până recent din două membre. Siria şi Nicaragua sunt sin­gurele ţări ce nu fac parte din Acordul de la Paris, cea din urmă motivând că se aşteapta la o abor­dare mai puternică din partea semna­ta­relor Acordului în susţinerea luptei cu po­luarea.

Donald Trump a promis în campania elec­torală că va milita pentru revigorarea industriei ener­getice tradiţionale şi a făcut referire directă la slujbele pierdute în industria cărbunelui, subli­niind că măsurile susţinte de preşedintele Obama au condus într-acolo. Gazul natural a înce­put în ultimii ani să câştige teren în faţa căr­bu­nelui, iar în 2016 chiar l-a depăşit în privinţa pro­ducţiei de electricitate. Astfel, 33,8% din tota­lul electricităţii Statelor Unite a fost obţinut folo­sindu-se gaze naturale, în vreme ce 30,4% a re­ve­nit cărbunelui, con­form datelor agenţiei EIA. Acest fapt a condus la cea mai mică emisie de dio­xid de carbon a Statelor Unite din ultimii treizeci de ani.

Momentele de glorie ale industriei cărbunelui au fost în anii ’70-’80, atunci când cererea pentru elec­tricitate era în plină creştere, iar preţul pe­tro­lului şi al gazelor naturale era puternic gonflat de criza OPEC, astfel cărbunele era răspun­sul facil şi rapid din punct de vedere arit­metic, însă antrena toate costurile de mediu aferente.

Dereglementarea sectorului feroviar din anii í70, respectiv scăderea costului de transport, a condus încet-încet la înlocuirea cărbunelui provenit din zona de est (Ohio, Pennsylvania, Kentucky) cu cel provenit din zona de vest (Wyoming), acesta din urmă fiind mult mai uşor de exploatat, fiind nevoie de mai puţini oameni, antrenând astfel concedieri.

În anii ’50, industria cărbunelui angaja aproximativ 400.000 oameni, în vreme ce în prezent nivelul a ajuns sub 100.000 de lucrători.

Unele companii energetice tradiţionale, ale căror valoare de piaţă a crescut puternic în pri­mă instanţă după alegerea lui Trump, se tem în acest moment de o coalizare a celorlalte ţări îm­potriva intereselor de afaceri a celor de peste Ocean. Giganţi precum Exxon sau Chevron au scăzut vineri pe bursa americană cu peste 1%.

Acţiunile Peabody Energy Corporation, cel mai mare producător de cărbune american, având o cotă de piaţă de aproximativ 19%, au scăzut cu peste 5% pe bursa americană vineri.

Valoarea de piaţă a Tesla, compania condusă de Elon Musk, care pe lângă maşinile electrice cu acelaşi nume, mai produce şi panouri solare, după fuziunea cu Solar City, a crescut vineri cu 0,35%, până la 56 miliarde dolari.

Figuri marcante ale business-ului american au criticat decizia luată de administraţia Trump, în vreme ce partenerii europeni s-au arătat dezamăgiţi, preşedintele francez Emmanuel Macron chiar răspunzându-i lui Trump prin lansarea sloganului ìMake the planet great againî.

Cotaţia barilului de petrol a scăzut vineri cu aproximativ 2%, pe fondul aşteptării ca industria şistului american să tureze motoarele urmare a plecării Statelor Unite din Acordul de la Paris.