Burse - Fonduri mutuale

Conferinţa ZF Piaţa de capital 2022. Bursa de Valori Bucureşti a livrat randamente bune în ultimii doi ani, dar avem nevoie de o bursă mult mai reprezentativă pentru economie

Conferinţa ZF Piaţa de capital 2022 a fost realizată în parteneriat cu Bursa de Valori Bucureşti, ROCA Industry, Fondul Proprietatea, ONE United Properties, Safetech Innovations, Sphera Franchise Group, Softbinator Technologies, Agista, Agroland, Holde Agri Invest şi Bittnet Group.

Conferinţa ZF Piaţa de capital 2022 a fost realizată în parteneriat cu Bursa de Valori Bucureşti, ROCA Industry, Fondul Proprietatea, ONE United Properties, Safetech Innovations, Sphera Franchise Group, Softbinator Technologies, Agista, Agroland, Holde Agri Invest şi Bittnet Group.

Companiile listate la bursa locală au în continuare planuri de investiţii şi dezvoltare, chiar şi într-o perioadă cu multe provocări, iar câţiva emitenţi de pe AeRO îşi pregătesc trecerea pe piaţa principală.

Bursa de la Bucureşti a livrat randamente îmbucurătoare pentru investitorii prezenţi pe această piaţă, în ciuda provocărilor generate de pandemie şi de efectele acesteia, dar actorii din piaţă trebuie să lucreze astfel încât bursa să devină cât mai reprezentativă pentru economie în anii următori, au concluzionat companiile, brokerii şi invesititorii prezenţi marţi la conferinţa ZF Piaţa de Capital 2022.

„Diversificarea este extrem de importantă şi avem nevoie de o bursă de valori mai reprezentativă pentru economia românească, şi atunci vom putea discuta despre o aliniere mult mai fidelă la realitatea pe care cu toţii o parcurgem“, a declarat Milan Pruşan, managing director al NN Investment Partners.

Conferinţa ZF Piaţa de capital 2022 a fost realizată în parteneriat cu Bursa de Valori Bucureşti, ROCA Industry, Fondul Proprietatea, ONE United Properties, Safetech Innovations, Sphera Franchise Group, Softbinator Technologies, Agista, Agroland, Holde Agri Invest şi Bittnet Group.

Cu un 2022 complicat şi un 2023 plin de incertitudini, actorii din piaţa de capital se feresc să discute concret despre momentul în care sunt atinse valori minime la nivelul pieţei, însă au subliniat modul în care sectorul energetic a fost considerat un „câştigător“ al contextului actual. De aceea, avântul bursei locale trebuie întreţinut în continuare prin listări de companii din economia reală. 

„Numărul de tranzacţii creşte, numărul de listări creşte, vizibilitatea creşte, numărul de investitori creşte. Acum un an şi jumătate când am aprobat strategia pe patru ani a BVB ne-am uitat la pilonii companiei şi discutam despre o ţintă pentru numărul de investitori, ea a fost de 100.000, pentru că întotdeauna bursa şi-a dorit să atingă acest prag, şi iată că anul acesta am depăşit pentru prima dată acest nivel“, a detaliat Radu Hanga, preşedinte al Bursei de Valori Bucureşti. El recunoaşte totuşi că lichiditatea este un aspect la care ar putea lucra mai mult piaţa şi profesioniştii care o formează, iar una dintre marile speranţe pentru următoarea etapă de creştere a bursei locale o reprezintă şi în acest caz mult-aşteptata listare a Hidroelectrica, care se va derula printr-un IPO.

Listarea Hidroelectrica este importantă în continuare atât pentru că ar putea servi ca o poartă de intrare a unor investitori internaţionali care de altfel nu investesc pe Bursa de la Bucureşti, dar şi pentru că aduce o oportunitate în ceea ce priveşte relaţia populaţiei cu investiţiile.

„La voi în ziar am văzut că sunt 300.000 de case clienţi ai Hidroelectrica. Ce-ar fi dacă din cele 300.000 de case doar unul dintre membrii familiei ar deveni investitor în IPO-ul care urmează să vină? Ar reprezenta 300.000 de potenţiali investitori în IPO, care ar susţine şi Fondul Proprietatea în demersurile de a obţine o valoare cât mai bună pentru acţiunea pe care vor să o vândă, ar creşte şi numărul de investitori“, a explicat Lucian Isac, CEO al Estinvest.

 

O piaţă care creşte

Au participat la conferinţă şi emitenţi, companii din mai multe sectoare de activitate, de la bănci, la agricultură, tehnologie, imobiliare sau materiale de construcţii. Indiferent de sectorul în care activează fiecare companie, reprezentanţii lor au discutat în continuare despre planuri de investiţii, de dezvoltare, dar şi despre prudenţă în faţa unei perioade pline de incertitudini.

Unele dintre companiile deja listate au planuri prin care să mai atragă noi fonduri de la investitori, în timp ce altele au în plan trecerea pe piaţa principală a bursei. Toate acestea sunt în linie cu perspectivele conducerii BVB care se uită la piaţa AeRO ca la un „motor de creştere“.

„Cred că trebuie să recunoaştem cu toţii că procesul de listare pe piaţa AeRO nu este un proces complicat, este destul de straight-forward, noi aşteptăm să vedem cum arată cel de listare pe piaţa principală. Probabil ne-a ajutat şi faptul că ROCA Industry face parte din ROCA Investments, aveam structuri, proceduri deja puse la punct, aveam parte de guvernanţă corporativă, auditare, cred că a fost mai simplu decât pentru companiile pur antreprenoriale, însă asta aş vrea să transmit, că cel puţin pe piaţa AeRO listarea este un proces relativ facil“, a transmis Ionuţ Bindea, preşedintele Consiliului de Administraţie al ROCA Industry, care a încercat să transmită un mesaj de încurajare în această privinţă.

 

Radu Hanga, preşedintele Consiliului de Administraţie al Bursei de Valori Bucureşti

 

► Vedem un val de listări, chiar dacă este o încetinire, este normal. Am atins pragul de un milion de tranzacţii pe piaţa principală. Dacă vă uitaţi la istorie au fost patru sau cinci ani în care am avut tranzacţii anuale de peste un milion.

► Vorbim despre investitori, trebuia să punem o ţintă. Întotdeauna Bursa şi-a propus să ajungă la 100.000 de investitori şi nu am reuşit să o facem. Anul acesta am reuşit să depăşim acest prag. Este o direcţie bună, lucrurile sunt în mişcare.

► În mod normal, ţinta este ca până la jumătatea anului viitor să avem contra-partea autorizată şi până la sfârşitul anului viitor să avem funcţională piaţa de derivate.

► În momentul acesta nu ne mai uităm la construcţia altor indici. Ne uităm la piaţa AeRO ca motor de creştere.

 

John O'Toole, head of Amundi Solutions

► Avem un randament negativ de două cifre pe toate clasele de active. Acest lucru este un fenomen neobişnuit.

► Noi ne gândim la pieţe pe scenarii. Scenariul central este la 70%. Vedem războiul ca un fenomen de termen lung şi nu vedem o rezoluţie la cotitură. Similar, inflaţia este un fenomen pe termen lung. Odată ce inflaţia creşte este destul de greu să o încetineşti.

► Nu vedem băncile centrale că vor reveni la obiective pentru perioade scurte. În ceea ce priveşte dinamica de creştere, în Europa este destul de negativă.

► Principalul risc pe care îl vedem este o recesiune globală, iar dacă ne gândim la cum au performat clasele de active simţim riscul pe pieţele de equity. Încă nu am avut o ajustare pe zona de corporate earnings, au fost reziliente şi ne-am tot aşteptat să vedem anumite evoluţii negative.

 

Nicolae Kovacs, CEO, Agista

► Acest subiect cu scumpirile este foarte important şi în general ne uităm la industrii care pot îngloba partea aceasta de inflaţie în preţul produselor lor. Aici ne uităm şi la industriile viitorului. Dacă ne referim la digitalizare, investim în Bittnet şi companii de IT.

► În momentul acesta Agista are 10 investitori. Ne uităm în continuu să creştem pentru că găsim variante de plasare a fondurilor. Urmează în viitor să facem alte majorări de capital pentru a atrage alţi investitori.

► În acest moment Agista este un fond închis, dar întenţionăm ca la sfârşitul lui 2024-2025 să listăm Agista pe Bursa principală. Ca şi administrator al fondului vom rămâne tot noi. În momentul acesta Agista este administrat de un administrator de fonduri de investiţii alternative de capital privat Agista Management, care va rămâne în continuare.

 

Andrei Diaconescu, cofondator, One United Properties

► În situaţii de incertitudine trebuie să faci ce ştii, iar în cazul nostru, a face ce ştim este să continuăm să investim în Bucureşti, o piaţă pe care o cunoaştem, să testăm şi alte pieţe, dar să facem investiţiile atunci când suntem pregătiţi.

► Sectorul, de la începutul războiului, a scăzut cu aproximativ 40% în întreaga Europă, iar noi suntem undeva la minus 4%, stăm de aproape zece ori mai bine. Totul ţine de aceşti piloni: cash, datorii mici, poziţie bună, produs bun.

► Impredictibilitatea existentă nu face altceva decât să alunge investitorii mari, adică exact cei de care avem nevoie şi cei care schimbă imaginea oraşului.

► Fondurile din majorarea de capital merg către zece proiecte din cele 27 pe care le avem în total. 16 proiecte sunt deja în dezvoltare.

 

Daniel Ilinca, CEO, Softbinator Technologies

► Am primit votul investitorilor pentru a creşte nivelul capitalului şi a finanţa compania în continuare atât pentru a putea să accelerăm creşterea organică, cât şi pentru M&A.

► Ideea care mi-a plăcut cel mai mult şi pe care o susţin este să ne uităm foarte mult la cum Israel a reuşit să lege foarte bine mediul antreprenorial de celelalte pieţe puternice, aici mă refer în special SUA. Astfel, Israelul se îndreaptă spre 25% din PIB venind din tehnologie şi are la fel de mulţi unicorni cât toată Europa de Vest la un loc.

► Sunt foarte multe companii finanţate prin crypto şi care caută să îşi dezvolte tehnologia internă plătind în crypto. Le este foarte complicat să facă switch.

 

Victor Gânsac, CEO SafeTech Innovations

► Imediat după declanşarea războiului am simţit, timp de două luni, că potenţialii clienţi sunt mai reticenţi în a investi, mai ales în zona de soluţii care sunt mai scumpe.

► Acum piaţa este în continuă creştere şi suntem într-o efervescenţă pe final de an. Pe segmentul nostru de activitate nu am întâlnit o scădere profundă sau lucruri grave care să ne afecteze businessul.

► Pentru 2023, suntem foarte optimişti, iar decizia pentru transferul pe piaţa principală rămâne valabilă. Până la final de an vom depune documentaţia.

► Întrebările principale ale investitorilor de retail sunt despre realizarea bugetelor prevăzute la începutul anului. Confirmăm că suntem în grafic şi că până la final de an le vom atinge.

► Investiţiile noastre sunt dirijate către dezvoltarea de produse proprii, ne transformăm în producător de soluţii de securitate cibernetică.

 

Iulian Cîrciumaru, preşedinte, Holde Agri Invest

► În industria aceasta preţul se formează la intersecţia dintre cerere şi ofertă. Cele două componente au elasticităţi foarte diferite care se reflectă în preţ. Dacă ma uit la anul viitor, am puţine motive să cred că preţurile vor reveni la nivelurile din 2020-2019.

► Trebuie să creştem pentru că odată cu creşterea vin economii de scală foarte importante. Acestea ne îmbunătăţesc structura de costuri, ne îmbunătăţesc şi zona de venituri pentru că putem opera suprafeţe mai mari, investim în stocare şi irigaţii, care îmbunătăţesc structura de costuri venituri prin cantităţi mai mari şi posibilitatea de a fi expuşi pe o ciclicitate mai bună a preţurilor.

► Este posibil ca anul viitor pe vremea aceasta să ne prindă pe piaţa principală cu peste 20.000 ha, dacă lucrurile merg bine din perspectiva fermelor pe care vrem să le achiziţionăm.

 

Horia Cardoş, CEO, Agroland Business System

► Este un deficit de cereale la nivel global, care a a fost accentuată de războiul de la graniţele României şi de problemele de livrare  de cereale din Marea Neagră. Peste aceste probleme, s-a suprapus criza energetică. Asta a făcut să vedem scumpiri.

► O mare problemă vine din dispariţia Ucrainei ca furnizor de ouă pentru piaţa europeană. Vorbim de aproximativ 20 de milioane de ouă pe zi la un total de producţie de circa 300 de milioane de ouă în UE. Este un impact de undeva la 7% şi ceea ce vedem acum este o licitaţie la care asistăm între retaileri şi între retaileri şi industria alimentară.

► Din fericire, pe noi ne-a prins în expansiune. Dacă la finalul anului trecut aveam undeva la 120.000 de găini producţie, la începutul anului viitor vom avea 240-250.000 de găini.

 

Ömer Tetik, CEO Banca Transilvania

► Noi considerăm că pentru o guvernanţă bună, această deţinere în mânile fondurilor de pensii şi a SIF-urilor este bună. Fiecare asset manager de la fiecare fond este aproape un alt auditor extern pentru noi, vin cu întrebări, îndrumări.

► Noi ca bancă comercială nu avem o ţintă privind dobânzile. Dobânzile trebuie să fie cât mai echilibrate, digerabile şi predictibile

► Şi noi aşteptăm încă un pas sau doi paşi de ajustare a dobâznii de referinţă. Vom vedea. Pe de altă parte politica monetară şi apropierea de piaţă a BNR s-a dovedit până acum o strategie bună. Suntem una dintre puţinele ţări din regiune unde nu a fost presiune pe devalorizare, având în vedere că suntem un importator net al presiunii inflaţiei.

 

Marius Dan, director general adjunct, Franklin Templeton Bucureşti

► Doar printr-o listare locală a Hidroelectrica accesul unor investitori va fi limitat, pentru că nu au în mandatul lor să investească pe Bursa de Valori Bucureşti şi nu este vorba de uşurinţa cu care se deschid conturile.

► Hidroelectrica are o pondere în activele noastre de peste 80%. Încercăm să livrăm cel mai de succes IPO de până acum la Bursa de valori Bucureşti de la o companie din România.

► Este un IPO la nivel global. Nu vorbim numai despre BVB, având în vedere că valoarea participaţiei noastre este de 2,5 mld. de euro, dacă ar fi să listăm întregul pachet de acţiuni, ar fi considerat un jumbo IPO la nivel global.

 

Cristian Logofătu, membru în Consiliul de Administraţie al Bittnet Group

► De-a lungul timpului am susţinut mesajul ăsta pentru antreprenori şi investitori, eu cred că piaţa de capital este singura soluţie sigură pentru a crea bogăţie în cadrul unei ţări. Ai investitori cu fonduri proprii, naţionale şi companii naţionale. Dacă te duci ca investitor să investeşti în companii listate în străinătate are logică din perspectiva diversificării riscului personal, dar pe cealaltă parte foloseşti banii proprii pentru a dezvolta economiile altor ţări

► Noi suntem într-o călătorie 2015-2020, am fost listaţi pe piaţa AeRO, iar în iunie 2020 am trecut la piaţa principală. În momentul ăla am făcut un bilanţ, iar următoarea promisiune este de 100 de milioane de euro venituri în 2024. Suntem destul de bine cu planul ăsta, care vine şi din creşterea organică şi prin achiziţii.

 

Ioan Gheorghiu, deputy manager, Amundi Asset Management

► Ca să baţi această inflaţie, trebuie să investeşti în această perioadă. Cine nu va investi, într-un fel sau altul, nu vorbim neapărat de burse, vorbim de investiţii în active, va fi clar de partea pierzătorilor. 

► 80% din activele clienţilor noştri dinainte de COVID-19 erau investiţi în acţiuni. Profilul clientului este diferit. Ne-a ajutat foarte mult profilul clientului. Avem investitori care au început să investească în fondurile de acţiuni acum cinci ani şi încă mai au jumătate din bani pentru a investi.

► Credem că va urma în următoarele 6 luni-1 an una dintre cele mai bune perioade de investiţie pentru următorii 10 ani. Nu contează preţul, că e mai ieftin cu 10-20% acum peste 5 ani nu mai contează cum ai cumpărat astăzi. Important este să îţi dublezi banii în acţiuni sau să faci 30-40% în bonduri.

 

Ionuţ Bindea, preşedintele Consiliului de Administraţie al ROCA Industry

► Cred că trebuie să recunoaştem cu toţii că procesul de listare pe piaţa AeRO nu este un proces complicat, este destul de straight-forward, noi la ROCA aşteptăm să vedem cum arată cel de listare pe piaţa principală. Probabil ne-a ajutat şi faptul că ROCA Industry face parte din ROCA Investments, aveam structuri, proceduri deja puse la punct, aveam parte de guvernanţă corporativă, auditare, cred că a fost mai simplu decât pentru companiile pur antreprenoriale, însă asta aş vrea să transmit, că cel puţin pe piaţa AeRO listarea este un proces relativ facil.

► Intenţionăm să ne continuăm expansiunea, planul este să ajungem la 8-10 companii în cadrul ROCA Industry şi mai departe o expansiune în adâncime, fiecare dintre companiile din ROCA Industry să îşi achiziţioneze prin M&A dintre competitori.

 

Milan Pruşan, managing director, NN Investment Partners

► În ultimele trimestre băncile au vorbit foarte mult despre inflaţie şi prea puţin despre creştere economică, probabil că această balanţă se va reechilibra şi atunci vom putea să mai discutăm despre randamente şi mai interesante dinspre pieţele de acţiuni.

► E o lumină la capătul tunelului, dar e o furtună care a trecut şi a măturat peste tot pe glob, fiecare se uită în grădina lui şi observă diferite situaţii punctuale, dar trebuie să ne gândim de unde am plecat cu piaţa de capital din România, unde suntem astăzi şi unde vrem să fim peste 10 ani.

► Aş spune că bursele s-au descurcat bine în ultimii doi ani, nu trebuie să omitem că venim după o perioadă cel puţin ciudată legată de pandemie, când pieţele au livrat peste aşteptări.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO