Conferinţa ZF Piaţa de Capital, ediţia a cincea, are loc pe 25 septembrie. Ce pot face companiile româneşti cu banii care intră acum în piaţă şi cine îi va folosi efectiv pentru creştere?

♦ Ziarul Financiar organizează pe 25 septembrie ediţia a cincea a conferinţei ZF Piaţa de Capital, o dezbatere despre modul în care apetitul actual al investitorilor pentru acţiuni poate fi transformat în finanţare pentru companiile româneşti.

Bursa de Valori Bucureşti a oferit în primele luni ale anului unele dintre cele mai mari randamente din Uniunea Europeană, indicii BET şi BET-TR au atins maxime succesive, iar numărul investitorilor activi a urcat la un nivel istoric. Dar econo­mia nu confirmă acelaşi ritm: creş­terea reală înce­tineşte, consumul rămâne sub pre­siune, iar o parte dintre antreprenori îşi amână deciziile de investiţii. Pentru moment, bursa şi economia reală par să funcţioneze în ritmuri diferite.

Explicaţia ţine în bună măsură de bani. Fondurile de pensii din Pilonul 2 administrează active de aproximativ 50 de miliarde de euro şi primesc contribuţii lunare pe care trebuie să le plaseze, într-o piaţă locală cu un număr limitat de emitenţi lichizi. Fondurile mutuale caută, la rândul lor, alocări într-un an în care acţiunile au bătut majoritatea alternativelor disponibile local. La acestea se adaugă investitorii individuali, tot mai mulţi dintre ei mutându-şi o parte din economii din depozitele bancare către bursă.

De aici şi tema ediţiei din acest an: cine va folosi efectiv aceşti bani. Într-o piaţă unde cererea creşte mai repede decât oferta de acţiuni, presiunea se mută pe emitenţi.

Pentru companiile deja listate, întrebarea este dacă folosesc inte­resul investitorilor pentru majorări de capital, pentru extinderea free floatului sau pentru listări secun­dare. Pentru cele nelistate, întrebarea este ce le mai opreşte să facă pasul şi ce ar finanţa cu banii atraşi - extindere externă, achiziţii sau capacităţi noi de producţie.

Un subiect distinct al acestei ediţii este ce se întâmplă dacă oferta de acţiuni nu ţine pasul cu banii care intră în piaţă.

O piaţă în care aceleaşi 10-15 companii concentrează cea mai mare parte a lichidităţii ridică o problemă de evaluare: preţurile pot creşte nu pentru că afacerile merg mai bine, ci pentru că nu există unde altundeva să fie plasaţi banii.

Administratorii de fonduri sunt cei care pot spune cât de mult contează acest lucru în deciziile lor de alocare şi dacă încep să se uite mai serios spre pieţele din regiune.

Printre temele care vor fi discutate se numără capacitatea BVB de a atrage emitenţi noi într-un ritm care să susţină creşterea pieţei, rolul pieţei AeRO ca etapă intermediară pentru companiile aflate la început de drum, emisiunile de obligaţiuni corporative ca alternativă la creditul bancar şi condiţiile pe care investitorii instituţionali le pun în materie de guvernanţă, transparenţă şi predictibilitate a dividendelor.

Vor fi abordate şi rolul fondurilor alternative, care investesc direct în companii nelistate cu potenţial, competiţia dintre brokerii tradiţionali şi platformele internaţionale de tranzacţionare care au adus în piaţă o categorie nouă de investitori, precum şi modul în care se compară BVB cu bursele din Polonia, Cehia sau Grecia în portofoliile investitorilor regionali.

O altă discuţie priveşte ce se întâmplă la prima corecţie serioasă. O parte importantă dintre investitorii intraţi în ultimii ani nu au trecut printr-o scădere prelungită, iar comportamentul lor într-un astfel de moment va spune mai multe despre soliditatea bazei de investitori decât cifrele record de acum. Programele de educaţie financiară şi apariţia ETF-urilor cu activ suport românesc sunt relevante tocmai din acest motiv.

La conferinţă sunt aşteptaţi reprezentanţi ai companiilor listate şi nelistate, brokeri, administratori de fonduri de pensii şi de fonduri mutuale, avocaţi şi auditori care lucrează la dosare de listare, precum şi reprezentanţi ai autorităţilor pieţei.