Piaţa RASDAQ nu mai ascunde „perle“, iar cele mai multe firme rămase pe această piaţă ar fi eventual interesante pentru investitori doar datorită activelor imobiliare pe care le deţin în proprietate, spune Mirel Ioan Borodi, directorul general al Trustului de Consultanţă Transilvănean (TCT).
„Majoritatea companiilor listate pe RASDAQ şi majoritatea companiilor consiliate de noi n-au dovedit în aceşti 20 de ani de activitate bursieră că înţeleg să folosească mecanismul bursier pentru a atrage capital“, spune consultantul.
TCT este o asociere de firme care oferă servicii de consultanţă, contabilitate, audit şi registru al acţionarilor pentru circa o sută de clienţi, de la aşa-numitele „agromecuri“ cu cinci angajaţi, până la firme cu afaceri de sute de milioane de lei. Peste 60 dintre clienţii firmei sunt companii tranzacţionate pe RASDAQ, piaţa care se va desfiinţa în luna octombrie după mai mulţi ani de incertitudine privind statutul său.
Acum, peste 900 de firme cu o capitalizare de 7,5 miliarde de lei sunt listate pe RASDAQ, majoritatea provenind din procesul de privatizare în masă din anii ’90. În 2006 şi în 2007, înainte de declanşarea crizei financiare, acţiunile companiilor de pe piaţa RASDAQ au fost preferatele investitorilor, graţie creşterilor şi de trei cifre. După declanşarea crizei, în 2008, cotaţiile acţiunilor de pe piaţa RASDAQ s-au prăbuşit, iar din cauza lichidităţii scăzute mulţi investitori au rămas captivi în aceste societăţi. Din 2008 până în prezent, doar 20 de firme s-au transferat de pe RASDAQ pe piaţa principală şi reglementată a bursei de la Bucureşti, aducând un plus de
1,9 miliarde de lei la capitalizarea bursei.
