InterCapital Asset Management, cel mai mare manager independent de investiţii din Croaţia, cu active de 550 milioane de euro sub administrare, şi-a anunţat vineri intenţia de a lansa un nou ETF (exchange traded fund/fond tranzacţionat la bursă) pe Bursa de Valori Bucureşti, oferind investitorilor acces facil şi lichid la obligaţiuni guvernamentale româneşti denominate în euro, scriu reprezentanţii companiei într-un comunicat de presă.
Listat deja pe Bursa de la Zagreb sub simbolul 7GROM, ETF-ul InterCapital EUR Romania Govt Bond 5-10yr UCITS oferă expunere pe titluri de stat româneşti denominate în euro. În cele aproximativ şase luni de la listare, fondul a strâns active de 5,5 milioane de euro.
Ivan Kurtovic, preşedintele consiliului de administraţie al InterCapital AM, a declarat pentru ZF încă din luna mai că societatea vrea să lanseze un astfel de fond în Croaţia.
„Obligaţiunile guvernamentale româneşti denominate în euro oferă un randament atractiv de aproximativ 5,5%, o valoare remarcabilă în contextul pieţei europene de obligaţiuni, având în vedere ratingul de credit al României comparabil cu cel al Greciei sau Ungariei. Prin acest ETF, oferim o modalitate eficientă pentru investitorii români de a accesa aceste obligaţiuni, eliminând complexitatea gestionării individuale a portofoliilor”, spune Ivan Kurtovic. InterCapital a listat deja la Bursa locală un ETF care replică performanţa indicelui BET-TRN (ICBETNETF).
Interesul crescut pentru obligaţiuni reapare într-un context global în care băncile centrale au început să majoreze ratele dobânzilor în 2022 pentru a combate inflaţia. Deşi acest lucru a dus iniţial la scăderea preţurilor obligaţiunilor, ulterior a recalibrat randamentele la niveluri atractive, oferind oportunităţi pentru câştiguri solide pe măsură ce dobânzile se stabilizează şi ulterior scad, mai reiese din comunicat.
Ultimele două ediţii de titluri de stat Fidelis au atras sume record de la investitori – 3,5 miliarde de euro, respectiv 3,2 miliarde. Dobânzile emisiunilor denominate în euro – cu scadente în 2025 şi 2029 – au fost de 4%, respectiv 5%.
„Structura ETF-ului asigură lichiditate, rebalansare automată şi reinvestirea cupoanelor, fiind un instrument valoros atât pentru investitorii retail, cât şi pentru cei instituţionali. Anunţul acestei lansări chiar înainte de Ziua Naţională a României, pe 1 decembrie, este modul nostru de a onora potenţialul economic al României şi de a celebra progresul său. Acest ETF reprezintă o punte între investitori şi oportunităţile pe care le oferă România, permiţându-le să contribuie şi să beneficieze de dezvoltarea ţării”, continuă Ivan Kurtovic.
Titlurile de stat româneşti denominate euro oferă randamente semnificativ mai mari decât obligaţiunile europene cu rating similar. Spre exemplu, bondurile pe 10 ani ale Germaniei au un randament de 2,16%, cele ale Greciei şi Ungariei în jur de 4,5%, în timp ce România ajunge la aproximativ 5,5%. Deşi România are un rating de credit comparabil cu Grecia şi Ungaria, randamentele sale ies în evidenţă, reflectând o oportunitate investiţională unică, scrie InterCapital AM.
Pe măsură ce România avansează cu integrarea în UE, îşi consolidează poziţia fiscală şi reduce riscurile percepute, aceste randamente ar putea să se alinieze cu cele ale ţărilor europene similare, oferind apreciere de preţ pe lângă cupoanele atractive, adaugă grupul croat.
Ce mai spune InterCapital despre ETF:
„Comparativ cu achiziţia individuală a obligaţiunilor, ETF-urile oferă avantaje semnificative, precum lichiditate, prin posibilitatea de tranzacţionare directă pe Bursa de Valori Bucureşti, şi diversificare, prin expunerea la un portofoliu echilibrat de obligaţiuni cu scadenţe între 5 şi 10 ani. Rebalansarea automată asigură reinvestirea cupoanelor şi înlocuirea obligaţiunilor cu maturitate pe termen scurt cu altele pe termen mai lung, menţinând durata ţintă şi optimizând randamentele. Deşi ETF-ul este clasificat ca fiind activ, administrarea acestuia respectă reguli stricte, menţinând o maturitate medie între 5 şi 10 ani, cu o taxă de administrare redusă de 0,5% şi un plafon de 1% pentru raportul total al cheltuielilor.
În prezent, spread-ul obligaţiunilor româneşti pe 10 ani faţă de Germania este de 3,3%, comparativ cu doar 0,9% în cazul Croaţiei, o ţară care a realizat reforme financiare şi structurale semnificative în ultimii ani. Reformele similare în România, alături de o integrare mai profundă în UE şi o disciplină fiscală îmbunătăţită, ar putea reduce acest spread, generând câştiguri suplimentare pentru deţinătorii de obligaţiuni.
Evoluţia Croaţiei din ultimul deceniu oferă un studiu de caz relevant pentru potenţialul României. Pe măsură ce România progresează în dezvoltarea economică şi integrarea europeană, randamentele obligaţiunilor româneşti vor urma un traseu descendent similar, creând oportunităţi pentru câştiguri solide.”
