Dacă nu ar fi avut loc privatizările în masă derulate la începutul anilor ’90, în urma cărora sute de companii au intrat la tranzacţionare pe piaţa RASDAQ, şi nici listările de mai târziu ale companiilor de stat, pe piaţa reglementată a Bursei de la Bucureşti (BVB) s-ar fi tranzacţionat în prezent acţiunile a 13 companii, iar capitalizarea bursieră cumulată a acestora ar fi fost de 15,5 miliarde de lei, de peste opt ori mai mică decât în prezent.
Cele 83 de societăţi listate acum pe piaţa reglementată au o capitalizare cumulată de 127,4 miliarde de lei, iar mare parte din acestea au ajuns la tranzacţionare în urma privatizărilor. Cele mai recent listările ale statului sunt cele ale Transgaz, Transelectrica, Fondul Proprietatea, Nuclearelectrica, Romgaz şi Electrica. Doar două companii din indicele BET, principala referinţă a bursei, s-au listat din proprie iniţiativă - Banca Transilvania şi Bursa de Valori Bucureşti.
Dezvoltarea bursei locale în principal prin intermediul privatizărilor nu este însă un caz singular, ci caracterizează majoritatea burselor din Europa Centrală şi de Est, inclusiv Polonia, care a ajuns cel mai mare operator bursier tocmai graţie privatizărilor făcute de guvernul polonez.
„Dezvoltarea bursei prin privatizări este o caracteristică normală pentru că provenim dintr-o economie centralizată, iar timp de peste 40 de ani nu am avut bursă. Trebuia recuperat rapid decalajul faţă de alte pieţe financiare. Privatizarea prin piaţa de capital rămâne cea mai transparentă soluţie“, consideră Octavian Molnar, director general al firmei de brokeraj IFB Finwest.
