Invadarea Ucrainei de către Rusia ar putea „alimenta” presiunile exercitate asupra burselor americane mai mult decât estimaseră până acum investitorii, scrie MarketWatch. Marko Papic, strateg-şef al managerului alternativ de active Clocktower Group, trage în acest sens câteva paralele între războiul din Ucraina şi Războiul de Iom Kipur (arabo-israelian) din 1973.
Când acţiunile din Statele Unite au crescut spre sfârşitul săptămânii trecute, în pofida atacurilor lansate asupra ţării din nordul României, investitorii au părut să îmbrăţişeze zicala „cumpără la sunetul tunurilor, vinde la sunetul trompetelor”. Papic argumentează că invadarea Ucrainei ar putea pune tot mai multă presiune pe indicele S&P 500, în mare parte din cauza locaţiei propriu-zise a evenimentelor recente. Analizând peste 50 de evenimente care au afectat negativ indicele S&P 500 din 1956 până în 2020, observăm că evoluţia medie la 12 luni de la respectivul eveniment a fost de plus 11,68%.
Totuşi, Ucraina este o ţară de dimensiuni mari, situată lângă membri ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, iar orice operaţiunile militară efectuată aproape de un stat NATO riscă să declanşeze un conflict de o mai mare anvergură. „Ce se întâmplă, de exemplu, dacă un avion rusesc virează la un moment dat în spaţiul aerian polonez şi este doborât? Putem avea o mulţime de evenimente de volatilitate extremă”, contiuă Papic. Mai mult, ofensiva rusă riscă să stârnească „semnificativ” fenomenul inflaţionist şi să crească astfel costurile de trai în SUA, fenomen ce urmează să fie combătut de Rezerva Federală printr-o serie de majorare a ratelor dobânzilor, prima creştere putând avea loc chiar luna aceasta. În anumite privinţe, conflictul ruso-ucrainean seamănă cu Războiul de Iom Kipur din 1973, eveniment care iese în evidenţă pentru faptul că a generat „o scădere considerabilă a titlurilor americane”, potrivit lui Marko Papic.
O asemănare între cele două crize geopolitice constă în stimularea inflaţiei într-un mediu deja dominat de creşterea preţurilor. De altfel, Papic atrage atenţia asupra faptului că Organizaţia ?ărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) s-a răzbunat pe Statele Unite pentru că a susţinut Israelul atacat de statele arabe prin impunerea unui embargou pe petrol în 1973-1974, creând o undă de şoc ce a trimis preţul petrolului în sus şi „a alimentat inflaţia în cel mai prost moment cu putinţă”, argumentează analistul. Recent, preţul petrolului a depăşit 110 dolari pe baril pe fondul temerilor că întreruperile lanţurilor de aprovizionare sunt strâns legat de intensificarea atacurilor ruseşti. Invazia Ucrainei ar putea creşte inflaţia în „moduri destul de complicate”, spune Papic, care îşi concentrează, de asemenea, atenţia asupra paladiului, potasei şi grâului, sectoare unde Rusia este unul dintre cei mai importanţi producători la nivel mondial.
În plus, Ucraina este un mare producător de grâu, cereală al cărui preţ a ajuns miercuri la maximul ultimilor zece ani. Papic se teme că Rusia ar putea reduce exportul de potasă, folosită de fermieri pentru a-şi fertiliza terenurile. Rusia produce circa 16% din potasa la nivel global, iar aliatul său, Belarus, este un exportator major. „Dacă vor interzice exporturile de potasă, preţurile vor exploda, iar ţările care nu îşi vor permite să plătească se pot confrunta cu o criză alimentară”, spune Papic. Pe de altă parte, Rusia reprezintă 43% din producţia globală de paladiu, element important în ceea ce priveşte convertoarele catalitice ale maşinilor. Aşadar, dacă Rusia „începe să se joace cu metalele, reducând exporturile de paladiu, aluminiu şi nichel, inflaţia va creşte într-un moment în care credeam că a ajuns deja la apogeu”. Pieţele internaţionale de capital erau tensionate încă de dinainte de invazia Ucrainei, iar următoarea şedinţă a Rezervei Federale din SUA îngrijorează deja o bună parte din investitori. „Într-un final ar putea fi un scenariu în care cumpărăm scăderile (buy the dip – n.r.), însă încă nu am ajuns acolo”, conchide Papic.
