Listarea de noi produse de tranzacţionare, precum instrumentele derivate, creşterea free-float-ului prin vânzări suplimentare de acţiuni, dar şi introducerea unor mecanisme care să stimuleze activitatea investitorilor ar putea contribui la reducerea prăpastiei de lichiditate dintre Bursa de Valori Bucureşti şi pieţele din regiune – în special Varşovia, unde se tranzacţionează zilnic de 40 de ori mai mult, şi Budapesta, de aproape cinci ori mai mult.
Potrivit datelor Bloomberg furnizate de InterCapital ETF la solicitarea ZF, în fiecare zi din 2025 pe bursa de la Varşovia s-au tranzacţionat acţiuni în valoare medie de 487 mil. euro. În Budapesta, media zilnică este de 51 mil. euro.
La Bucureşti, rulajul mediu abia ajunge la 11 mil. euro – în pofida celor 320 de companii listate, de aproape şase ori mai multe decât în Ungaria.
Nici în ceea ce priveşte dimensiunea bursei raportată la economie România nu stă mai bine: capitalizarea companiilor listate reprezintă doar 15% din PIB, faţă de 28% în Polonia şi 21% în Ungaria. Chiar şi Croaţia – unde lichiditatea zilnică este de doar 2 mil. euro – are o reprezentare bursieră superioară: 35% din PIB. În regiune, doar Bulgaria are o pondere mai mică: sub 9 mld. euro capitalizare şi doar 1 mil. euro tranzacţionat zilnic.
