Anul 2011 a început în forţă pentru investitorii la bursă. Listarea Fondului Proprietatea (FP), la 25 ianuarie, i-a scos din amorţeală pe investitori, iar majoritatea acţiunilor au înregistrat creşteri semnificative în primele trei luni ale anului.
Luna martie a coincis cu ieşirea oficială din criză, fiind raportată creştere economică pentru al doilea trimestru consecutiv. Investitorii îşi puneau mari speranţe în această revenire, iar acţiunile unor companii importante precum Petrom, BRD sau Banca Transilvania au crescut cu peste 20%.
Investitorii mai sperau că listarea Fondului Proprietatea, dar şi ofertele de vânzare de acţiuni anunţate la Petrom (unde statul încerca săvândă 9,84%) sau Alro Slatina (unde acţionarul majoritar intenţiona să vândă 20%) vor atrage interesul investitorilor străini.
Cine ar fi cumpărat la începutul anului acţiuni ar fi obţinut astfel câştiguri de peste 18% pe indicele BET, de exemplu, până la jumătatea lunii aprilie. Apoi au început îndoielile. Problemele Greciei au tras un prim semnal de alarmă pe bursele internaţionale, iar dintr-o dată investitorii au devenit mult mai prudenţi. Banii care bălteau până la acea vreme pe pieţe au dispărut peste noapte, iar companiile care aveau planuri să deruleze oferte publice au început să le amâne sau chiar să le anuleze.
În iulie a început dezastrul: după Grecia, Italia a intrat în atenţia pieţelor şi dintr-o dată problema datoriilor Greciei a devenit problema datoriilor întregii Europe. Oferta Petrom a eşuat, iar speranţele investitorilor au suferit o lovitură puternică.
Apoi, la începutul lunii august a venit anunţul-şoc: agenţia de rating Standard&Poor's a retrogradat ratingul AAA al SUA, iar pieţele din întreaga lume au reacţionat cu scăderi puternice. A început apoi un ping-pong cu criza: SUA au încercat s-o paseze în Europa, iar Europa s-a chinuit s-o rezolve. Zeci de întâlniri între liderii europeni, zile şi nopţi de negocieri, în timp ce investitorii aşteptau înfriguraţi un verdict: intră sau nu Grecia în default? Se rupe sau nu zona euro? Vor rezista sau nu băncile la acest nou şoc?
Toate acestea s-au răsfrânt mai mult sau mai puţin şi asupra bursei de la Bucureşti. Investitorii locali s-au retras de pe piaţă, cei străini nu au mai venit cu bani, decât foarte puţin pe Fondul Proprietatea.
Doar Oltchim şi Azomureş au salvat aparenţele într-un an în care acţiunile Petrom, cea mai profitabilă companie românească, au scăzut cu 16%, iar acţiunile Fondului Proprietatea au scăzut cu 33% de la listare.
Acţiunile Oltchim au ţinut capul de afiş, mai ales în prima jumătate a anului când discuţiile privind privatizarea companiei, pusă pe lista de priorităţi în acordul cu FMI, dar şi luptele de gherilă dintre principalii acţionari minoritari (PCC şi Carlson Ventures) şi conducerea companiei au determinat o creştere accelerată a acţiunilor. Titlurile Oltchim au ajuns astfel să crească de peste 10 ori faţă de începutul anului, până la începutul lunii iulie. Apoi, acţiunile au mai cedat din câştiguri, pe fondul rezultatelor slabe şi al reducerii activităţii companiei.
Pentru producătorul de îngrăşăminte chimice Azomureş (AZO), factorul declanşator a fost anunţul că grupul elveţian Ameropa negociază preluarea combinatului de la acţionarii turci. Imediat, investitorii de pe bursă au descoperit valoarea acestei companii care a avut profituri record în ultimul an, iar acţiunile au sărit cu aproape 40% într-o singură zi.
La polul opus, acţiunile companiei de construcţii Concefa Sibiu (COFI), promovate la începutul anului la prima categorie a BVB, au adus investitorilor pierderi de peste 80%. La finalul lunii noiembrie, acţionarul majoritar Horaţiu Cercel şi-a vândut acţiunile către tatăl său, fără a da nicio explicaţie pe bursă, ceea ce a determinat un val de vânzări pe titlurile Concefa.
Sfârşitul de an a adus în prim-plan SIF-urile, odată cu reluarea discuţiilor privind ridicarea pragului de deţinere. Camera Deputaţilor a aprobat pe 15 decembrie ridicarea pragului la SIF-uri de la 1% la 5%, dar investitorii nu au reacţionat foarte puternic la această ştire. SIF-urile au şanse să fie în prim-plan şi anul viitor, când legea ar trebui să-şi producă efectele.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
