Procurorii anticorupţie au cerut judecătorilor să îl aresteze pe Ilie Carabulea pentru că nu a respectat condiţiile impuse prin control judiciar, el determinând diverse persoane, "prin fapte cu efect intimidant", să nu dea declaraţii sau să facă afirmaţii mincinoase.
În urma analizării probelor, magistraţii Curţii de Apel au decis să admită cererea parchetului şi au înlocuit măsura controlului judiciar cu măsură arestării pentru 30 de zile.
Omul de afaceri va fi încarcerat doar dacă decizia Curţii de Apel Bucureşti va rămâne definitivă.
Procurorii DNA au cerut din nou arestarea preventivă a lui Ilie Carabulea, judecat în dosarul ASF, după ce omul de afaceri nu a respectat condiţiile impuse prin control judiciar.
Procurorii anticorupţie au mai cerut, în iulie 2014, arestarea lui Ilie Carabulea pentru că acesta ar fi luat legătura cu mai mulţi martori şi a instalat la domiciliul său un sistem de monitorizare video a sediului Carpatica Asig. Propunerea a fost admisă de instanţă, iar omul de afaceri a fost încarcerat. Ulterior, el a fost plasat în arest la domiciliu, în decembrie 2014, iar mai apoi s-a dispus judecarea sub control judiciar, începând din februarie.
Conform unui comunicat de presă al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, noua propunere de arestare preventivă a fost formulată ca urmare a faptului că Ilie Carabulea a încălcat în mod repetat obligaţiile impuse de instanţă, prin care s-a dispus înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura preventivă a controlului judiciar.
Potrivit referatului de înlocuire a măsurii controlului judiciar cu arestarea preventivă, ulterior luării acestei măsuri Carabulea, în mod direct sau indirect, a continuat să determine diverse persoane "prin fapte cu efect vădit intimidant" - legate de notorietatea şi potenţa financiară a omului de afaceri - ă, să nu dea declaraţii sau să dea declaraţii mincinoase în cadrul procesului penal aflat în curs de judecată.
"Aceste demersuri aveau rolul de a convinge acele persoane că inculpatul este mai presus de lege, că poate încălca oricând hotărârile instanţei penale convingându-le astfel că finalitatea procesului penal va fi una favorabilă acestuia. De asemenea, a urmărit ca persoanele ce aveau calitatea de martori în procesul penal să fie descurajate în a declara adevărul în faţa instanţei de judecată, în acest sens dispunând chiar reziliarea contractului de muncă al unui angajat", conform DNA.
Anchetatorii susţin că Ilie Carabulea a fost ajutat de diverşi angajaţi ai firmelor pe care le deţine, în mod direct sau indirect.
"Astfel, în intervalul februarie – martie 2015, inculpatul Carabulea Ilie a încălcat cu rea-credinţă restricţiile instituite de instanţa de judecată, respectiv a intervenit în administrarea activităţii economice a SC Atlassib SRL (în cadrul căreia deţinea, la momentul încălcării interdicţiilor, un număr majoritar de părţi sociale) în administrarea activităţii economice a SC Carpatica Asig SA (care la momentul încălcării interdicţiilor, avea ca acţionar majoritar, societatea SC Atlassib SRL şi care are şi în prezent calitatea de inculpat în aceeaşi cauză penală dedusă judecăţii în care şi Carabulea Ilie are calitatea de inculpat), precum şi în administrarea activităţii economice a SC Star Motors SRL (în care inculpatul Carabulea Ilie avea la momentul încălcării interdicţiilor, calitatea de asociat semnificativ)", precizează DNA.
Ilie Carabulea, care deţine indirect şi controlează Carpatica Asig din Sibiu, şi Marian Mîrzac, fostul director general al firmei, au fost arestaţi preventiv pentru fapte de corupţie la sfârşitul lunii ianuarie 2014, fiind acuzaţi că, în mod fraudulos, în perioada mai - decembrie 2013, au reuşit să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) la societatea de asigurări.
Ulterior, măsura a fost înlocuită cu arestul la domiciliu, însă la finalul lunii iulie 2014 Curtea de Apel Bucureşti a decis, la propunerea procurorilor anticorupţie, arestarea lui Ilie Carabulea pentru că acesta ar fi luat legătura cu mai mulţi martori şi a instalat la domiciliul său un sistem de monitorizare video a sediului Carpatica Asig.
Potrivit DNA, în intervalul 24 iunie - 5 iulie 2014, Ilie Carabulea a încălcat "în mod repetat" obligaţiile impuse de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie odată cu înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu.
ICCJ i-a interzis atunci omului de afaceri să părăsească imobilul în care locuieşte fără permisiunea judecătorului de Cameră preliminară şi a instanţei Curţii de Apel Bucureşti. În plus, el nu avea voie să comunice cu ceilalţi inculpaţi şi cu martorii din dosar.
Potrivit anchetatorilor, Ilie Carabulea nu a respectat aceste condiţii, luând legătura prin mijloace de comunicare electronice, dar şi prin intermediul unei alte persoane, cu inculpaţii SC Carpatica Asig SA (prin reprezentanţii legali) şi Ana-Ina Crudu, dar şi cu mai mulţi martori din dosar.
"Totodată, începând cu data de 25 iunie 2014, inculpatul Carabulea Ilie a instalat un sistem de monitorizare la domiciliul acestuia, conectat la serverul SC Carpatica Asig SA, prin intermediul căruia are acces online la imaginile surprinse de camerele de supraveghere instalate în sediul SC Carpatica Asig SA şi, implicit la activitatea desfăşurată de inculpaţi şi martori", a arătat DNA.
Potrivit unor surse judiciare, Carabulea a trimis la secretariatul societăţii Atlasib, în intervalul de timp cât a fost arestat la domiciliu, mai multe documente, între care un "Raport privind dosarele de daună avizat în data de 27 iunie 2014, după unităţile instrumentare", "Situaţia rezervelor pentru dosarele de daună avizate în perioada 1 - 27 iunie 2014 după unităţile instrumentare" şi "Carpatica raportare 23 -30 iunie 2014".
Sursele citate au precizat că niciunile dintre aceste documente nu era semnat sau ştampilat, însă faptul că Ilie Carabulea este destinatarul acestor hârtii a fost confirmat în faţa procurorilor anticorupţie de mai mulţi martori, care au fost audiaţi.
În dosarul "Carpatica", procurorii anticorupţie i-au trimis în judecată, în 24 aprilie 2014, pe fostul preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară Dan Radu Ruşanu, pe omul de afaceri Ilie Carabulea şi pe Marian Mârzac, fost membru al Consiliului ASF.
În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată, în stare de libertate, Radu Mustăţea - la data faptelor membru în Consiliul de Administraţie al SC Carpatica Asig SA, iar ulterior şi preşedinte al Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România, Elena Rusu - membru în conducerea SC Carpatica Asig SA, Ina Ana Crudu - fost director general la SC Carpatica Asig SA, soţia fostului ministru de Finanţe Daniel Chiţoiu, Laura Elena Chiţoiu - fost director al Direcţiei Avizări din ASF, Ioan Opriş - expert tehnic auto în cadrul Biroului de expertize locale de pe lângă Tribunalul Sibiu, Ioan Dacian Vinereanu - persoană din anturajul lui Mustăţea, Georgel Călin - fost secretar general al ASF, Corneliu Silviu Modlveanu - fost vicepreşedinte al ASF, conducătorul Sectorului Asigurări şi cumnatul lui Adrian Năstase, avocatul Dan Odobescu, suspendat de drept din Baroul Bucureşti şi proprietar al unei societăţi de asigurări.
Totodată, procurorii au trimis în judecată şi societatea Carpatica Asig SA, pentru cumpărare de influenţă şi dare de mită.
Procurorii au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei, că în anul 2012, SC Carpatica Asig SA, companie specializată în emiterea de poliţe de asigurări, în ponderea cărora, cel mai mare procent îl aveau asigurările tip RCA, avea o situaţie financiară precară şi necesita o infuzie de capital de circa 11 milioane de euro.
Începând din mai 2013, Carabulea, Mustăţea şi Mîrzac "au constituit un grup infracţional organizat, în scopul săvârşirii unor infracţiuni prin care se urmărea protejarea intereselor financiare ale SC Carpatica Asig SA", potrivit procurorilor.
"Carabulea Ilie (persoana care deţine indirect şi controlează societatea de asigurări) l-a promovat, susţinut şi cointeresat financiar, în mod constant, pe fostul director Mîrzac Marian (care a ocupat această funcţie la SC Carpatica Asig SA în perioada 16.05.2012 - 23.04.2013), pentru a fi ales în conducerea ASF. Din poziţia de membru neexecutiv în cadrul conducerii ASF, ocupată cu începere din data de 24 aprilie 2013, Mîrzac Marian a făcut demersuri pentru a asigura protecţia SC Carpatica Asig SA şi pentru a evita suspendarea autorizaţiei de funcţionare de pe piaţa asigurărilor din România, până la remedierea deficienţelor", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
Potrivit anchetatorilor, ca intermediar în relaţia dintre Carabulea şi Mîrzac a fost desemnat Radu Mustăţea, membru în consiliul de administraţie al SC Carpatica Asig SA, acesta având rolul de a comunica "rezultatele demersurilor infracţionale ale lui Mîrzac Marian, precum şi informaţii confidenţiale obţinute de la acesta din urmă".
Gruparea ar fi fost sprijinită, potrivit procurorilor, de Radu Dan Ruşanu, de alte persoane din conducerea ASF, respectiv Georgel Călin, Laura Chiţoiu şi Moldoveanu Corneliu Silviu, precum şi de Dan Odobescu.
La rândul lor, Ina Crudu, Elena Rusu şi Ioan Dacian Vinereanu au aderat sau au sprijinit gruparea infracţională constituită, susţin anchetatorii.
