Puternicul fond suveran al Norvegiei a devenit anul trecut acţionar la transportatorul naţional de ţiţei din România. De asemenea un fond de investiţii din Finlanda este cel mai mare acţionar minoritar.
Decizia de anul trecut a Fondului Proprietatea (FP) de a lichida cea mai mare parte din participaţia la Conpet Ploieşti (COTE) a pus transportatorul de ţiţei pe radarul investitorilor instituţionali străini, iar achiziţiile derulate de fondurile mutuale din ţările scandinave au urcat titlurile COTE în topul bursei după avansul la şase luni.
În luna ianuarie, capitalizarea Conpet a depăşit pragul de 500 milioane de lei, iar acum valoarea de piaţă a companiei este mai mare de 570 milioane de lei după ce acţiunile au crescut cu 21% de la începutul anului. Cum s-a ajuns aici?
În noiembrie 2014, Fondul a vândut un pachet de 23,6% din acţiunile Conpet printr-un plasament privat accelerat (accelerated book build -ABB) către un grup restrâns de investitori, reducându-şi astfel participaţia în companie de la 29,7% la 6,06%. Vânzarea a mărit ponderea acţiunilor care sunt libere la tranzacţionare şi nu concentrate în mâinile unui singur acţionar, iar Conpet a ieşit din conul de umbră în care era blocată în pofida faptului că anunţa constant creşteri ale profitului. Transportatorul a încheiat anul trecut cu un câştig net de 51,4 milioane de lei lei, în creştere cu 64% faţă de anul anterior.
„Compania a avut mereu rezultate bune, dar ABB-ul este cel care a trezit acţiunea la viaţă“, a comentat un broker. Oferta FP a atras atenţia fondurilor de investiţii străine, deja prezente pe bursa de la Bucureşti cu plasamente în OMV Petrom (SNP), Transelectrica (TEL) sau Transgaz (TGN), şi care au profitat de ocazie pentru a lua poziţii în acţiunile subevaluate ale unui alt monopol reglementat din sectorul energetic.
