♦ Teoriile includ supraevaluările acţiunilor mega-cap, pregătirea pentru potenţiale creşteri ale impozitelor sau recesiune şi strângerea de bani pentru achiziţii.
Berkshire Hathaway, gigantul de investiţii al cunoscutului investitor Warren Buffet, a descărcat discret 75 de miliarde de dolari în diverse acţiuni în al doilea trimestru, iar rezervele de numerar ale companiei au crescut cu aproximativ 88 mld. dolari, la aproape 277 mld. dolari, potrivit Seeking Alpha.
În ultimele săptămâni, Berkshire a continuat să vândă, cel mai recent finalizând o nouă rundă de vânzări în Bank of America (BAC) şi ducând Berkshire sub pragul de necesitate de a raporta prompt alte vânzări. Berkshire va raporta următoarele câştiguri la începutul lunii noiembrie şi va furniza un bilanţ împreună cu acestea, urmat de un raport 13-F care detaliază achiziţiile şi vânzările la mijlocul lunii noiembrie.
„Celebrul CEO al Berkshire Hathaway, Warren Buffett, şi-a sărbătorit recent cea de-a 94-a aniversare şi nici el, nici cercul său de apropiaţi de la Berkshire nu dau prea multe indicii cu privire la motivele pentru care vând. Dar vânzările de acţiuni continuă neîncetat şi într-un ritm alert. Între timp, restul lumii pare să nu poată cumpăra suficiente acţiuni. Aşadar, de ce vinde cel mai faimos investitor din lume şi ce ar putea însemna aceasta pentru investitori? Fiecare are teoria sa preferată”, scrie Seeking Alpha.
Prima teorie ar fi că evaluările marilor companii de pe piaţa americană (mega-cap) sunt prea ridicate. Cea mai mare participaţie a Berkshire este Apple (AAPL). Buffett & Co. au început să cumpere acţiuni AAPL la începutul anului 2016, când Apple se tranzacţiona la aproximativ de 11 ori profitul. Apple s-a dovedit a fi o investiţie fantastică pentru Berkshire, iar profiturile Apple aproape s-au triplat de atunci.
„În timp ce câştigurile s-au triplat, acţiunile au crescut de aproximativ 10 ori. Bineînţeles, Apple se tranzacţionează acum la aproximativ de 35 de ori câştigurile. Acţiunile au crescut cu 38% din aprilie până în prezent, pe fondul unei creşteri nesemnificative a veniturilor şi a unor zvonuri vagi privind inteligenţa artificială, iar Berkshire a profitat probabil de această evoluţie pentru a vinde la preţuri ridicate. În total, Berkshire a vândut peste jumătate din poziţia sa în Apple până acum în acest an şi nu aş fi surprins să văd vânzări suplimentare, deşi într-un ritm mai lent.”
Buffett a cumpărat o cantitate substanţială de acţiuni Coca-Cola (KO) în 1988 şi 1989, iar afacerea a avut rezultate chiar mai bune decât se aştepta în următorii 10 ani. Evaluarea Coca-Cola a crescut însă până la 50 de ori câştigurile până în 1998, iar Buffett şi-a exprimat ulterior regretul că nu a vândut atunci când a atins un „preţ stupid”.
„Sunt de acord cu părerea lui Buffett conform căreia Apple este o afacere grozavă şi, în plus, susţin că a fost tranzacţionată la un preţ ridicol în ultimii 2-3 ani”, scrie Logan Kane de la Seeking Alpha.
O a doua teorie spune că Buffett a vândut pentru a evita creşterea impozitelor. Buffett a discutat despre impozite la reuniunea anuală din acest an, dar Logan Kane nu crede în această teorie.
„Deşi acest lucru este adevărat din punct de vedere tehnic, este destul de uşor să se modeleze efectele unei creşteri a impozitului pe profit asupra pieţei la echilibru. Ridicarea ratei impozitului pe profit la 25% ar reduce profiturile companiilor cu doar 5,1%, în timp ce Apple a crescut cu 38% în cinci luni pe baza zvonurilor privind inteligenţa artificială”, adaugă Kane.
Vânzarea de acţiuni înainte de creşterea impozitelor este o strategie legitimă, iar unii consultanţi pentru investitorii cu o avere netă ridicată au folosit-o în 2012, înainte ca impozitul pe câştigurile de capital să crească cu 8,8 puncte în 2013. Pentru Berkshire, beneficiile fiscale ale vânzării Apple şi a altor poziţii acum, în loc să aştepte, sunt minime şi uşor de calculat. În plus, pentru ca impozitele să crească înainte de 2026, alegerile din SUA ar trebui probabil să fie câştigate de democraţi, ceea ce reprezintă un alt obstacol logic pentru această teorie.
„Punând accentul mai degrabă pe impozite decât pe evaluare, Buffett încearcă probabil să evite generarea unei controverse excesive cu privire la evaluarea Apple şi vrea să evite să afecteze capacitatea echipei sale de a vinde acţiuni suplimentare. Nu cred că dovezile susţin faptul că impozitele sunt principala motivaţie pentru vânzările de acţiuni ale Berkshire”, se arată în articol.
Un al treilea motiv pentru care Berkshire ar fi vândut atât de mult este anticiparea unei recesiuni. Cea mai mare poziţie a Berkshire este Apple, iar până de curând, a doua ca mărime era Bank of America (BAC). Berkshire a vândut neîncetat Bank of America. Brian Moynihan, directorul general al BofA, l-a lăudat pe Buffett ca fiind un „mare susţinător” şi a declarat că nu l-a întrebat pe Buffett de ce Berkshire îşi reduce poziţia. Bank of America se tranzacţionează la 13 ori câştigurile. Acest lucru ar putea fi un pic cam mult pentru o bancă post-GFC, însă se tranzacţionează la aproximativ jumătate din evaluarea pieţei în general.
Teoria este că Berkshire ia notă de creşterea şomajului în întreaga lume şi strânge lichidităţi în vederea pregătirii pentru o recesiune. Având în vedere că acţiunile scad de obicei cu 30%-50% în timpul unei recesiuni, Berkshire s-ar putea poziţiona pentru a salva pe oricine are nevoie să fie salvat, la un discount uriaş. Buffett a reuşit să facă asta în 2008, realizând o avere în acest proces.
„Din punct de vedere istoric, Berkshire a avut o părere proastă despre sincronizarea pieţei, dar evaluările apropiate de recorduri ar putea schimba calculele. Dacă acesta este procesul lor de gândire, nu vor spune nimic public. Am asistat la o creştere a creditelor auto şi a restanţelor la cardurile de credit, lucru care cu siguranţă nu a scăpat cercului interior al Berkshire. Personal, cred că o recesiune este fie în curs de desfăşurare, fie va începe în curând, dar ar fi o ruptură faţă de precedentele din trecut ca Berkshire să vândă acţiuni pentru a anticipa piaţa.”
O a patra variantă este că Buffett ar putea strânge bani pentru o achiziţie. Autorul Seeking Alpha Jim Sloan a susţinut că Buffett ar putea fi interesat de achiziţionarea Chubb Limited (CB). Alţi autori au speculat, de asemenea, că Berkshire ar putea încerca să achiziţioneze Chubb. Capitalizarea de piaţă a Chubb este în prezent de aproximativ 110 miliarde de dolari, astfel încât Berkshire ar avea banii în numerar.
„Pentru un profit de aproximativ 13x, aceasta ar putea fi o mişcare inteligentă din partea Berkshire - Berkshire ar putea probabil să crească şi mai mult aceste profituri prin integrarea Chubb în infrastructura de asigurări existentă a BRK. În plus, Berkshire deţine deja aproximativ 6,4% din Chubb şi ar putea continua să adauge acţiuni în timp ce flirtează cu o preluare. Chubb a crescut cu 27% în acest an, în parte pe baza speculaţiilor că Berkshire va încerca să cumpere compania.”
De asemenea, traderii speculează de ani de zile că Berkshire ar putea fi interesată să cumpere Occidental Petroleum (OXY), dar Buffett şi echipa sa s-au mulţumit până acum să lase piaţa să vină la ei. Ori de câte ori OXY a scăzut sub 60 de dolari, Berkshire a avut tendinţa de a cumpăra. Cu toate acestea, OXY este acum sub 55 de dolari, iar Berkshire nu a început o nouă sesiune de cumpărături OXY.
„Berkshire are o mulţime de bani, aşa că de ce nu se năpusteşte asupra OXY? Aceasta înseamnă că, dacă Berkshire doreşte să facă o achiziţie importantă, OXY nu este probabil ţinta. Între timp, Berkshire câştigă aproximativ 4,9% din fondurile de pe piaţa monetară, sporindu-şi tot mai mult acumularea de numerar. Principala problemă a Berkshire este că dimensiunea companiei o limitează la universul mega-cap, care este cel în care supraevaluarea pieţei americane este mai gravă. Nu există atât de multe opţiuni în spaţiul cu capitalizare mare, dar dacă se anunţă într-adevăr o achiziţie, există o şansă excelentă ca aceasta să fie în domeniul asigurărilor. Până în acest moment, Berkshire în sine este una dintre cele mai bune valori din spaţiul cu capitalizare mare (şi nu există multe)”, mai scrie autorul.
În concluzie, pentru Kane au sens teoriile 1, 3 şi 4, iar teoria 1 are cel mai mult sens având în vedere studiul pe care l-a făcut asupra lui Buffett şi a vehiculului investiţional condus de acesta de-a lungul anilor.
„Deşi Berkshire nu este cunoscut pentru sincronizarea pieţei, ar putea exista ceva în legătură cu aceste vânzări dincolo de ceea ce spun public”, spune el.
