Burse - Fonduri mutuale

Decât să capitalizăm două Case de Compensare, mai bine le unim

Print Mail

09.11.2012, 00:04 711

Noile reglementări europene impun o reconsiderare a relaţiei dintre cele două Case de Compensaţie operate de Bursele de la Bucureşti şi de la Sibiu şi aduc în prim-plan fuziunea celor două instituţii de compensare ca soluţie la viitoarea situaţie de fapt. În conformitate cu prevederile Regulamentului UE nr. 648 din 2012, Contrapartea Centrală trebuie să dispună de un capital iniţial permanent şi disponibil de cel puţin 7,5 milioane euro pentru a fi autorizată, fapt ce ar presupune ca acţionarii celor două Burse să aducă capital suplimentar de circa 10 milioane de euro pentru a se conforma noilor prevederi europene.

În România activează două entităţi care ar trebui reautorizate conform prevederilor respectivului regulament:

- CASA DE COMPENSARE BUCUREŞTI (CCB) - casă de clearing pentru tranzacţiile cu instrumente financiare derivate efectuate la BVB şi

- CASA ROMÅNÂ DE COMPENSAŢIE (CRC) - casă de clearing pentru tranzacţiile cu instrumente financiare derivate efectuate la SIBEX.

Astfel, în conformitate cu regulamentul UE nr. 648 din 2012, cele două entităţi trebuie să solicite autorizarea pentru Contraparte Centrală în termen de şase luni de la data intrării în vigoare a tuturor standardelor tehnice de reglementare.

Prin urmare, se poate presupune că în a doua jumătate a anului 2013 atât CRC, cât şi CCB trebuie să dispună fiecare de un capital iniţial de 7,5 milioane euro.

Având în vedere că la ora actuală atât CRC, cât şi CCB au fiecare capitalul în jurul a 2 milioane euro, această cerinţă a regulamentului se constituie într-o adevărată provocare pentru ambele entităţi, cât şi pentru acţionarii acestora (ar fi nevoie de circa 5 milioane de euro pentru fiecare entitate, deci la nivelul pieţei de capital din România ar însemna un efort de cca 10 milioane de euro).

Având în vedere că acţionarii majoritari (sau cei mai importanţi) ai celor două entităţi sunt operatorii de piaţă (SIBEX pentru CRC şi BVB pentru CCB), este greu de presupus că acest efort va fi primit favorabil de către adunările generale ale celor două burse.

OPORTUNITATE:

În acest context consider că ar fi oportună o dezbatere pe tema consolidării celor două entităţi (CCB şi CRC) cu păstrarea independenţei fiecăreia dintre cele două burse (BVB şi SIBEX), rezultând o entitate la capitalul căreia să mai participe, eventual, şi alţi actori din piaţa de capital românească (emitenţi, bănci etc.).

Această entitate unică de clearing ar urma să ofere servicii de clearing ambelor burse, pe o bază nediscriminatorie. Contrapartea centrală rezultată ar beneficia de o imagine excelentă, fiind expresia voinţei de colaborare a actorilor pieţei de capital, în beneficiul tuturor. Aspectele tehnice sunt pe deplin rezolvabile, iar aspectele corporatiste ţin de voinţa acţionarilor celor două entităţi, acţionari dintre care mulţi au deţineri la ambele.

Am să redau mai jos câteva argumente care stau la baza acestui demers (nu neapărat în ordinea importanţei lor):

· Pe ambele pieţe activează în esenţă aceeaşi brokeri, unii dintre ei deţinând şi poziţii importante în acţionariatul celor patru instituţii;

· La ambele contrapărţi centrale deţin poziţii în acţionariat ambele burse: BVB la CRC şi SIBEX la CCB;

· Existenţa unei singure entităţi ar duce la sinergie şi creştere a eficienţei, precum şi la importante economii rezultate din reducerea infrastructurii de clearing, aplicarea unui singur model de management al riscului şi un management mai performant al colateralului depus de către membri;

* Fiecare bursă oferă brokerilor (care de fapt sunt aceeaşi la ambele burse) unelte diferite de accesare a pieţei. Aceştia au astfel posibilitatea de a alege la care dintre burse să ofere clienţilor servicii de tranzactionare a derivatelor. Există brokeri ce oferă clienţilor acces pe ambele pieţe, astfel existând posibilitatea de arbitraj între cele două pieţe.

În acest context, se prefigurează câteva avantaje concrete ale intermediarilor în urma existenţei unei singure contrapărţi centrale:

1. Fiecare broker ar deschide un singur cont de clienţi şi un singur cont house;

2. În acest cont s-ar regăsi toate tranzacţiile efectuate la cele două burse;

3. Tranzacţiile efectuate cu instrumente având acelaşi activ suport şi cu aceeaşi scadenţă ar fi compensate automat, rezultatul fiind că nu ar mai fi nevoie de două marje, arbitrajul devenind astfel mult mai ieftin şi mai tentant;

4. Costurile activităţii de clearing ar fi mai mici, la fel şi contribuţiile la fondurile de garantare obligatorii;

5. Cele două burse ar fi libere în continuare să îşi aplice politicile de piaţă şi să concureze în atragerea de clienţi.

Pe lângă avantajele prezentate mai sus, nu trebuie să ignorăm faptul că o asemenea construcţie ar reduce considerabil efortul acţionarilor celor două entităţi (probabil ar fi necesară o majorare de capital la entitatea nou creată de cca. 3milioane de euro spre deosebire de cca. 5 milioane euro pentru fiecare entitate, adică 10 milioane euro în total)

Nu în ultimul rând, constituirea unei case de compensare autohtone puternice şi consolidate ar reprezenta un test de maturitate pe care cele două burse l-ar transmite investitorilor (autohtoni şi străini).

Acest material reprezintă punctul de vedere personal al autorului şi se doreşte a fi doar o temă de reflecţie şi un punct de plecare pentru o eventuală dezbatere, fără a avea pretenţia că reprezintă soluţia cea mai potrivită la situaţia creată de apariţia Regulamentului EMIR. Sunt convins că reprezentanţii celor două grupuri (SIBEX şi BVB) au gândit fiecare o strategie şi, în calitate de acţionar, precum şi de participant la cele două sisteme, aştept în perioada următoare ca aceasta să fie expusă.

Lucian Isac este director general al societăţii de brokeraj Estinvest

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Print Mail

Articole recomandate