Declaraţie şoc a lui Mark Mobius: Tiparniţa de bani amână, nu împiedică crahul mondial

25 nov 2011 Autor: Roxana Pricop

Mark Mobius, preşedinte executiv Templeton AM: Să salvezi băncile de la faliment este o greşeală, băncile trebuie lăsate să îşi asume pierderile. Capitalismul nu funcţionează pentru că guvernele salvează băncile lacome pe cheltuiala contribuabililor. Guvernele tipăresc bani pentru a salva băncile, însă această tipărire de bani nu împiedică un crah mondial, ci doar îl amână. Tipărirea de bani creează inflaţie, iar inflaţia roade din economiile şi pensiile oamenilor de rând.

Citeste si:

​Mark Mobius: Derivatele şi cantitatea mare de bani din piaţă vor face bursele şi mai volatile

CDS-ul României sare spre 500 de puncte şi nu lasă şanse de finanţare de pe piaţa externă

Mesaj dur al preşedintelui Băsescu către sistemul bancar austriac: Continuaţi finanţarea aici pentru că aţi făcut profituri de miliarde

Băncile şi guvernele sunt în egală măsură vinovate de amploarea crizei dato­riilor suverane. Primele pentru că au intoxicat eco­­­no­miile cu pro­duse financiare com­­­plicate în goa­na după profituri, iar cele din urmă pentru că salvează băn­­cile de propria lăcomie pe chel­tuiala oamenilor de rând, a decla­rat Mark Mobius, supranumit şi gurul pie­ţelor emergente, într-un interviu acor­dat Ziarului Financiar.

Mai întâi Grecia, apoi Italia şi Spania, nici Franţa şi nici Germania nu au scăpat de ameninţarea fără chip a investitorilor din pieţele financiare care cer randamente tot mai mari pentru a cumpăra obligaţiuni emise de aceste state şi a accepta astfel să le fi­nan­ţeze economiile, evitându-se un co­laps. Pentru a câştiga timp, băncile centrale pompează din nou mii de miliarde de euro în pieţe sperând că astfel vor fi înduplecaţi investitorii, iar guvernanţii promit cu mâna pe inimă drastice măsuri de austeritate pentru a-şi reduce deficitele bugetare şi a achita datoriile. Cu toate acestea, incertitu­dinea şi confuzia domină.

"Aceste vremuri sunt extrem de dificile şi confuze pentru un om de rând, iar vina pentru asta o poartă toată lumea: băncile şi guvernele în ega­lă măsură. Structura de bază a sis­te­mului financiar este viciată şi s-a ajuns astfel odată ce băncile au creat şi vândut produse derivate cu consecinţe neştiute asupra sistemului şi care pot ge­nera pierderi extinse. Guvernele sunt vinovate pentru că au permis băncilor să dezvolte aceste produse complicate, extrem de opace, al căror traseu în sistemul financiar este extrem de greu, dacă nu imposibil de urmărit", a spus Mark Mobius.

Grupul american este în topul celor mai mari douăzeci de admi­nistratori de active din lume, cu active în administrare de peste 670 miliarde de dolari, fiind o parte importantă a acestui sistem. Produsele derivate nu ar fi ajuns să se dezvolte la stadiul ac­tual şi să reprezinte un pericol pentru sistemul financiar dacă nu ar fi existat investitori, fonduri de investiţii care să le cumpere.

Cu toate acestea, Mark Mobius este recunoscut drept un investitor tradiţionalist, dedicat investiţiilor în acţiuni şi îşi bazează decizia de inves­tiţie pe vizitele la companii şi întâlniri cu managementul acestora. Pe de altă parte, produsele derivate permit in­vestiţia în aur sau grâu sau în datorii ale unor ţări fără ca investitorul să deţină un gram din marfa pe al cărui preţ pariază.

CDS-urile sunt bomba cu ceas din spatele pieţelor financiare

Mobius atrage atenţia că CDS-urile sau Credit Default Swaps, instru­men­te derivate prin care datoriile sunt asi­gurate împotriva riscului de neplată, sunt extrem de toxice. Joi, 24 noiembrie, prima de risc pentru Ro­mâ­nia reflectată în cotaţiile CDS-urilor a continuat să urce până la 485 de puncte procentuale (4,85%) şi a marcat o creştere de aproape 50 de puncte în ultima săptămână. Aceasta înseamnă că un investitor trebuie să plătească 485.000 de euro pentru a-şi asigura o expunere pe România de 10 mil. euro contra riscului de default.

"Băncile au vândut astfel de CDS-uri mult peste valoarea datoriilor pe care le asigură, astfel că dacă un stat nu şi-ar putea rambursa datoriile, banca ar avea de plăti prin aceste CDS-uri sume şi de douăzeci de ori mai mari decât valoarea datoriei nerambursate către investitori. Tocmai de asta se te­me Banca Centrală Europeană şi face tot posibilul pentru ca Spania sau Por­tu­ga­lia sau alt stat din zona euro să nu intre în default, pentru că valoarea CDS-uri­lor legate de datoriile acestor state este uriaşă şi ar putea exploda di­rect în faţa băncilor. Pericolul din spa­te este mult mai mare, pentru că nu se ştie exact câte astfel de CDS-uri au fost vân­dute, cine le deţine, dar mai ales care este valoarea acestora", a mai spus Mobius.

Pierderile le suportă oamenii de rând, nu marii investitori

El atrage atenţia că băncile nu ar trebui salvate de la faliment, ci lăsate să îşi asume pierderile pentru că au investit în astfel de instrumente.

"Să salvezi băncile de la faliment este o greşeală, băncile trebuie lăsate să îşi asume pierderile. Capitalismul nu funcţionează pentru că guvernele salvează băncile lacome pe cheltuiala contribuabililor. Guvernele tipăresc bani pentru a salva băncile, însă această tipărire de bani nu împiedică un crah mondial, ci doar îl amână. Tipărirea de bani creează inflaţie, iar inflaţia roade din economiile şi pensiile oamenilor de rând. În Statele Unite ale Americii dobânzile sunt la minim istoric de 0%-0,25%, iar inflaţia este de peste 3%, asta înseamnă că un contribuabil pierde bani în fiecare zi din depozitul său, în timp ce băncile câştigă din spread-ul de dobândă", a continuat Mobius.

Soluţiile lui Mobius de ieşire din criză

Pentru a fi evitat un colaps, capitalismul trebuie să se schimbe, iar Mark Mobius vede salvarea în respon­sabilizarea băncilor pentru investiţiile pe care le fac şi în educarea financiară a oamenilor de rând.

"Diviziile de investiţii şi de economii ale băncilor trebuie separate. Prin legea Glass-Steagall adoptată de Congresul american după marea criză din anii treizeci, băncilor le-a fost interzis să mai folosească banii depo­nen­ţilor pentru investiţii riscante şi spe­culative. Prevederile acestei legi au fost însă anulate, iar băncile se pot folosi de banii deponenţilor pentru a cum­păra CDS-uri sau alte produse ex­trem de complicate, să speculeze pre­ţul aurului sau să parieze pe preţul ori­cărui alt activ. Bancherii trebuie să poarte responsabilitatea pentru banii pe care îi investesc, iar investind banii alto­ra, bancherii nu îşi asumă nicio res­pon­sabilitate", a continuat Mobius.

O altă soluţie este transparen­tiza­rea, standardizarea şi listarea la bursă a produselor derivate astfel încât riscul acestor instrumente finan­ciare să fie cunoscut şi administrat.

Şi mai importantă este însă edu­carea oamenilor de rând:

"Băncile vor face tot posibilul să vân­dă produse complicate pentru că sunt extrem de profitabile. Oamenilor de rând însă nu le pasă, nu sunt inte­re­saţi să se informeze despre cum func­ţionează produsele pe care băncile le vând. O persoană obişnuită va accepta un card de credit dacă banca îi va spu­ne "Ia-l şi cheltuie banii. Nu trebuie să re­turnezi toţi banii imediat. Este însă o abor­dare greşită. Oamenii de rând tre­buie să se informeze. Cred că în şcoli ar trebui introduse lecţii de economie la vârste cât mai fragede, încă din clasele în care elevii învaţă primele no­ţiuni de gramatică", a conchis Mobius.

Templeton: Dobânzile mari înseamnă de obicei că băncile au probleme

Franklin Templeton este foarte prudent în relaţia cu băncile şi când vine vorba de banii Fondului Proprietatea. "Vrem să fim prudenţi cu lichidităţile de care dispune Fondul şi să nu ne asumăm riscuri mari. Nu vrem să mergem cu banii la băncile care oferă cele mai mari dobânzi pentru că acest lucru înseamnă de obicei că respectivele bănci au probleme", a spus Greg Konieczny, managerul FP şi vicepreşedinte executiv la Franklin Templeton. În trimestrul al treilea Fondul şi-a retras depozite în valoare de 80 milioane de lei de la Marfin Bank (Cipru) şi a mutat depozitele deţinute la Bancpost (Grecia) la o altă bancă, astfel că la finalul lunii septembrie lichidităţile de circa 300 mil. lei ale FP erau depozitate la cele mai mari bănci din piaţă: BCR, BRD, Raiffeisen, ING, UniCredit.