Miercuri la ora 12.20, după ce judecătorul secţiei 7 comerciale a auditat nu mai puţin de 98 de dosare de insolvenţă, printre care şi cel al Romexpo, timp de trei ore, a venit şi rândul dosarului Hidroelectrica. Când grefiera a strigat numărul dosarului Hidroelectrica, în faţa judecătorului s-au prezentat Remus Vulpescu, preşedintele Hidroelectrica, de profesie avocat specializat în insolvenţă, două avocate care reprezentau interesele Hidrosind, sindicatul celor 5.300 de angajaţi ai producătorului de energie, şi avocatul societăţilor Alpiq RomEnergie şi Alpiq Romindustries, firme cu care compania are încheiate contracte directe de furnizare de energie.
Judecătorul s-a opus din start cererilor de intervenţie şi le-a declarat inadmisibile, refuz ce a stârnit revolta celor două avocate de la Hidrosind. "Vă rog să ne daţi voie să ne prezentăm punctul de vedere", au strigat acestea. Judecătorul nu s-a sfiit să le ameninţe cu amenzi pe cele două avocate pentru refuzul de a-i asculta ordinul de a înceta să mai vorbească. Preţ de câteva minute, judecătorul le-a permis totuşi să vorbească.
Avocatele Hidrosind au pus în discuţie calitatea lui Remus Vulpescu de a reprezenta interesele Hidroelectrica şi de a cere insolvenţa, argumentând că nu a fost ales de acţionari în cadrul unei adunări generale. Remus Vulpescu s-a apărat spunând că are mandat de administrator provizoriu din partea consiliului de Administraţie, declaraţie cu care judecătorul a fost de acord. Avocatul Alpiq RomEnergie şi Romindustries a fost mai discret, intervenind doar ca să mai liniştească spiritele.
După aproape 15 minute în care judecătorul a fost de nestrămutat în hotărârea de a nu admite cererile de intervenţie pentru că în cazul unei proceduri voluntare de intrare în insolvenţă nu pot interveni terţe părţi, i-a cerut grefierei să consemneze "în pronunţare" şi le-a cerut persoanelor prezente să părăsească sala pentru că instanţa urma să delibereze.
Dosarele de insolvenţă, printre care probabil şi cel al Hidroelectrica, companie cu o valoare de 3,5 miliarde de euro, au fost scoase din sala de judecată cu două cărucioare de supermarket.
Aşezat pe una din băncile din faţă ale sălii de judecată Remus Vulpescu, relaxat şi sigur pe sine, a stat de vorbă cu presa:
"Sunt foarte puţine motive, dar niciunul legal ca cererea de insolvenţă să nu fie aprobată astăzi", a spus şeful Hidroelectrica. Vizionar sau nu, el a avut dreptate pentru că doar trei ore mai târziu instanţa a deliberat anunţând intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie. Instanţa a numit firma Euro Insol, propusă de Hidroelectrica, drept administrator judiciar.
Euro Insol este condusă de avocatul Remus Borza, 40 de ani, membru al masoneriei din România şi coleg de generaţie cu premierul Victor Ponta, cel care are pe mână şi dosarele altor insolvenţe cunoscute, precum cea a proiectului imobiliar Asmita Gardens, cea a Romexpo sau cea a World Trade Center.
Cauza invocată de Hidroelectrica pentru cererea de intrare în insolvenţă a fost că nu mai are bani să îşi plătească datoriile. Nu este însă vorba despre datoriile la bănci, care sunt plătite toate la zi, potrivit lui Vulpescu, ci despre dividendele neplătite de companie către Ministerul Economiei (206 mil. lei), Fondul Proprietatea (44,4 mil. ), redevenţele neplătite de 160,4 mil. lei la Apele Române, şi datoriile la CET Turceni (41 mil. lei) şi Nuclearelectrica (28 mil. lei). Cele cinci instituţii sunt cei mai mari cinci creditori ai Hidroelectrica, potrivit lui Vulpescu. Avocaţii Hidrosind susţin că neplata unor dividende nu reprezintă un motiv pentru a cere insolvenţa celui mai mare producător de energie din România.
Contractele cu băieţii deştepţi ar putea fi miza adevărată din spatele celei mai mari insolvenţe din România. Vulpescu a recunoscut indirect adevăratul motiv al insolvenţei Hidroelectrica, cel al renegocierii contractelor directe de energie, aşa-numitele contracte cu băieţii deştepţi. Întrebat de ce nu a lăsat un administrator privat să decidă cum să restructureze compania şi a preferat în schimb să ceară insolvenţa, el a răspuns:
"Un administrator privat nu are la fel de multă putere să renegocieze cu părţile implicate în contracte, cum are un administrator judiciar care are mult mai multe pârghii legale, este şi sub protecţia puterii judecătoreşti şi a creditorilor. Toate contractele încheiate de Hidroelectrica vor fi analizate de administratorul judiciar."
Contractele directe vizează circa 70% din producţia Hidroelectrica şi au însumat anul trecut circa 1,7 mld. lei (400 mil. euro). Cu firmele Alpiq RomEnergie, Hidroelectrica are contracte de 204,3 mil. lei, iar cu Alpiq RomIndustries contractele se ridică la 130 milioane de lei.
"Firmele Alpiq au venit în sala de judecată pentru că vor să ne ţină prizonieri. Nu le-aş spune că sunt băieţi deştepţi, ci băieţi lipsiţi de scrupule", a afirmat Vulpescu.
Insolvenţa Hidroelectrica va lovi în bănci care au împrumutat compania cu 2,15 miliarde de lei şi s-au trezit acum într-o situaţie mai mult decât sensibilă, pentru că ar putea fi nevoite să provizioneze pentru creditele acordate. O mână de ajutor ar putea veni din partea statului. Potrivit unor surse din piaţă, Ministerul Economiei le-ar fi propus băncilor garanţii de stat pentru creditele Hidroelectrica. Această informaţie nu a fost confirmată de Vulpescu. Reprezentanţii Ministerului Economiei nu au putut fi contactaţi pentru comentarii.
O lovitură este şi pentru cei 5.300 de angajaţi ai Hidroelectrica, care se tem că insolvenţa va duce la restructurări de personal, deşi Vulpescu a spus că intrarea în insolvenţă nu va duce la vânzarea de active şi la disponibilizări. Cele mai valoroase active ale companiei sunt hidrocentralele de la Porţile de Fier, Vidraru şi Bicaz.
Angajaţii Hidroelectrica ocupau în 2010 locul trei pe podiumul celor mai bine plătiţi oameni din energetica locală de stat după cei ai Nuclearelectrica şi Romgaz. Dincolo de salariul mediu lunar care s-a ridicat la peste 5.200 de lei în 2010, oamenii care lucrează pentru Hidroelectrica mai au o serie întreagă de beneficii, precum prime jubiliare şi energie gratuită. "Cel mai mult va avea de suferit Fondul Proprietatea din insolvenţa Hidroelectrica, însă nu i-am văzut pe cei de la Fond să se plângă sau să strige în sala de judecată", a mai spus Vulpescu.
Fondul Proprietatea deţine 20% din capitalul Hidroelectrica, iar odată cu intrarea în insolvenţă, participaţia fondului la compania de energie va deveni valoare zero, de la 3,28 miliarde de lei cât a fost evaluată la finele lunii mai. Potrivit unor surse din piaţă, Oana Truţă, reprezentantul Fondului în Consiliul de administraţie al Hidroelectrica, a votat pentru cererea de insolvenţă, fondul fiind printre cei mai activi combatanţi împotriva contractelor cu băieţii deştepţi.
Cine va administra activele de 3,7 mld. euro
Remus Borza, 40 de ani, a fost desemnat de Tribunalul Bucureşti să administreze insolvenţa Hidroelectrica, cea mai mare companie de stat cu active nete de 3,7 mld. euro. El conduce firma Euro Insol SPRL specializată în insolvenţe, care este în prezent administrator judiciar pentru active de peste 600 de milioane de euro.
El a devenit ieri omul zilei după ce i s-a încredinţat mandatul de a realiza un plan de reorganizare pentru Hidroelectrica, a cărei insolvenţă a picat ca un şoc pentru toată lumea. Borza spune însă că Hidroelectrica este în stare de insolvenţă de mulţi ani. "Starea de insolvenţă nu a apărut vineri, nici luni, nici azi. Ea persistă de mulţi ani. Eu am declarat şi până acum că Insolvenţa este cea mai bună şi cea mai rapidă metodă prin care companiile de stat pot fi restucturate şi cred că toate societăţile cu capital de stat trebuie să treacă prin asta", a declarat Borza.
El mai spune că a fost contactat pentru a i se propune acest mandat săptămâna trecută, înainte ca decizia să fie luată în consiliul de administraţie al Hidroelectrica, dar neagă că acest mandat nu are nicio legătură cu faptul că îl cunoaşte pe Remus Vulpescu, preşedintele Hidroelectrica, sau că a fost coleg de promoţie cu premierul Victor Ponta.
"Euro Insol nu s-a născut azi. Suntem pe piaţă de zece ani, lucrez 15 ore pe zi, nu mi-a dat nimeni niciun leu şi nu fac parte nici din găşti, nici din grupuri de interese", a declarat Borza.
Printre firmele pe care le are în portofoliu se numără Servtrans, firma de transport feroviar controlată de Cristian Burci, Uztel Ploieşti, unul dintre cei mai mari producători de utilaj petrolier, UCM Reşiţa, Romexpo, World Trade Center, proiectul imobiliar Asmita Garden şi RHS, al doilea distribuitor de produse IT de pe piaţa locală. Tot Euro Insol gestionează şi insolvenţa Plafar, reţeaua de magazine cu produse naturiste controlată de Ministerul Economiei şi de Fondul Proprietatea. Borza spune că Plafar urmează să iasă din reorganizare şi că toate datoriile companiei au fost plătite la valoarea nominală. Andrei Chirileasa
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
