Burse - Fonduri mutuale

Doi membri din boardul FP cer un director general „curat“ la Hidroelectrica

Foto: Silviu Matei

Foto: Silviu Matei

Autor: Roxana Pricop

29.04.2015, 00:06 2120

Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank, şi Mark Gitenstein, fost ambasador SUA la Bucureşti, ambii membri în Comitetul Reprezentaţilor la Fondul Proprietatea, susţin în cadrul unui interviu acordat ZF că la Hidroelectrica, companie unde FP este acţionar cu 20% din capital, este crucială numirea unui director general care să provină dintr-un „context curat, în afara oricăror îndoieli” şi a unui consiliu independent (board), având în vedere potenţiala listare la bursă anul viitor.

Este pentru prima oară când cei doi reprezentanţi fac declaraţii publice cu privire la companiile din portofoliul de 12,6 miliarde de lei al Fondului Proprietatea. Steven van Groningen, cel care conduce de peste 13 ani Raiffeisen Bank, face parte din Comitetul Reprezentanţilor al FP din 2012. Pentru primul mandat el a fost susţinut în funcţie de fondul american Elliott, cel mai mare acţionar al FP, iar pentru al doilea mandat a avut susţinerea fondurilor de investiţii Acquisition Holding şi Poah One. Mark Gitenstein a fost susţinut în funcţie în 2013 de fondul de investiţii Emerging Markets Country. Printre atribuţiile Comitetului Repre­zen­tanţilor, format din cinci membri şi condus de Sorin Mîndruţescu din funcţia de preşedinte, se numără analizarea po­liticii de investiţii a fondului dar şi a bugetului, a situaţiilor finan­ciare primite de la administratorul activelor – Franklin Tem­pleton.

WikiZF: Profilul companiei Fondul Proprietatea

Din portofoliul FP, cea mai valoroasă companie nelistată este Hidroelectrica. Compania este cel mai mare producător de energie din România, aflat în prezent în a doua insolvenţă. Fon­dul deţine un pachet minoritar de acţiuni la Hidro­electrica, evaluat la 2,1 miliarde de lei în activul net al FP.

„Atât acum, când Hidroelectrica este în insolvenţă, cât şi după încheierea acestui proces, este crucială numirea unui director general şi a unui consiliu independent, respectând pe deplin dispoziţiile OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă în procesul de selecţie. Vom urmări cu atenţie felul în care se desfăşoară procesul şi credem că dacă va avea loc conform OUG 109/2011 Hidroelectrica va putea funcţiona foarte bine”, a spus Steven van Groningen.

Mark Gitenstein adaugă că „noul director general al Hidroelectrica ar trebui să fie cineva care nu poate fi contestat pe baza afilierii politice, care să provină dintr-un context curat, în afara oricăror îndoieli, având în vedere în special Oferta Publică Iniţială a Hidroelectrica, prevăzută pentru 2016. Mai mult, directorul general ar trebui selectat dintr-o listă de candidaţi cu rezultate solide în conducerea unor companii care au întâmpinat acelaşi tip de situaţii complexe cu care se confruntă şi Hidroelectrica, care au rezultate profesionale remarcabile şi care pot transmite investitorilor un sentiment de siguranţă”.

Hidroelectrica se află în prezent sub administrarea judiciară a lui Remus Borza. Ieşirea din insolvenţă este estimată pentru a doua jumătate a acestui an, după ce la începutul anului 2014 un proces pierdut a readus compania în insolvenţă.

WikiZF: Profilul companieiHidroelectrica

Hidroelectrica a intrat pentru prima dată în insolvenţă în iunie 2012, printre principalii factori care au îngenuncheat cel mai mare producător de energie din România fiind contractele directe de vânzare a energiei la preţuri sub cele din piaţă, investiţiile fără niciun aport la capacitatea de producţie de energie a companiei sau contractele semnate cu terţii pentru lucrări de investiţii la preţuri supraevaluate.

Anul trecut, Hidroelectrica a avut o cifră de afaceri de 3,4 miliarde de lei (765 mil. euro), cea mai mare din istorie, cu 10,3% mai mare faţă de nivelul din 2013, şi un profit de 1,2 miliarde de lei (270 mil. euro), de asemenea cel mai mare de până acum, în creştere cu 66,8% faţă de câştigul din 2013. Performanţa Hidroelectrica din 2014 este cu atât mai mare cu cât se raportează la o producţie de 18,4TWh, departe de recordul înregistrat în 2005 de 20,1TWh sau în 2010 de 19,8TWh. Administratorul judiciar al Hidroelectrica va propune creditorilor şi acţionarilor companiei distribuţia de dividende reprezentând 80% din profitul record de 1,2 miliarde de lei raportat în 2014. Distribuţia s-ar ridica la 960 milioane de lei (valoare brută). Fondul ar avea de încasat dividende de 192 milioane de lei (43,6 mil. euro). Suma pe care fondul o va încasa este peste valoarea dividendelor de la Petrom.

„Suntem mulţumiţi de progresul făcut de Hidroelectrica şi credem că conducerea actuală a companiei, sub îndrumarea administratorului judiciar Remus Borza, şi-a îndeplinit rolul cu succes, reuşind să restructureze compania şi să îmbunătăţească în mod semnificativ rezultatele financiare prin revizuirea costurilor operaţionale, eliminarea pierderilor şi creşterea veniturilor din vânzarea de energie pe piaţa reglementată”, a afirmat fostul ambasador al SUA.

Spre deosebire de Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia, companie nelistată din portofoliul FP, este încă departe de listarea la bursă. Deşi în acordul României cu FMI era prevăzută iniţial lansarea unor oferte publice iniţiale la finele lunii iunie 2014, pentru 15% din acţiunile statului la Hidroelectrica şi Complexul Energetic Oltenia.

„În ultimii trei ani, Fondul Proprietatea a subliniat în mod repetat cazurile în care standardele de guvernanţă corporativă nu au fost implementate în mod corespunzător. Un astfel de exemplu este CE Oltenia care, aşa cum putem vedea din rezultatele companiei, în acest moment este mai degrabă aproape de intrarea în insolvenţă decât de listarea la bursă – valoarea companiei a scăzut de la 1.075,07 milioane de lei pe 30 noiembrie 2012 la 108,47 lei pe 31 decembrie 2014. Continuăm să credem că, în acest caz, una din primele măsuri necesare pentru revenirea companiei constă într-o implementare adecvată a principiului guvernanţei corporative”, a conchis Steven van Groningen .

Fondul Proprietatea s-a opus mai multor planuri de reorganizare a sistemului energetic naţional, inclusiv la formarea unor companii care să aibă un mix de producţie. Complexul Energetic Oltenia produce 95% din lignitul României şi asigura până la 30% din consumul intern de energie elctrică. Compania are aproape 19.000 de angajaţi şi se află într-o situaţie dificilă, fiind estimate la nivelul anului 2014 pierderi de sute de milioane de lei, potrivit informaţiilor din presă. Compania a realizat în 2014 o cifră de afaceri de 2,6 miliarde de lei , iar pentru acest an a prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuieli afaceri de 2,8 miliarde de lei, în creştere cu 7,6%.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO