Ioan Gheorghiu, director general adjunct al Amundi Asset Management, cel mai mare administrator de investiţii din Europa, cu active sub gestiune de circa 1.500 de miliarde de euro, se aşteaptă ca pieţele emergente să aibă o revenire economică fragmentată, dar relativ constantă.
„Pentru pieţele emergente suntem în general optimişti pentru că intră în categoria activelor dinamice, a activelor de risc, prezentând perspective bune. Credem că vor avea o revenire economică fragmentată, dar relativ constantă, chiar şi în pieţele emergente mai bătute observăm o oarecare stabilizare. Revenind la România, într-adevăr, este foarte bine că am primit acest rating de acces în categoria pieţelor emergente, dar puterea unei pieţe este dată în primul rând de economia din spate care ţine respectiva piaţă şi de partenerii care fac acea piaţă, în speţă brokerii şi clienţii. Pe măsură ce aceste segmente se dezvoltă, deci dacă avem o economie cât de cât stabilă şi în creştere, iar noi avem astfel de premise, şi un sistem dinamic pentru jucătorii care sunt activi pe bursă, asta înseamnă investitori, brokeri, clienţi instituţionali, credem că asta este mult mai important decât un simplu rating, mai ales că observăm că alocările către pieţe emergente nu se mai fac în ultimul timp pe indici, ci mai mult activ în funcţie de specificitatea exactă a acelei pieţe. Suntem cumva optimişti moderaţi, aşa cum suntem în scenariul nostru de bază”, spune Ioan Gheorgiu.
Care sunt scenariile de revenire economică ale Amundi AM şi ponderi probabilistice au acestea? „Scenariile sunt aceleaşi pe care le-am emis după criza COVID-19. Avem un scenariu negativ care a crescut în pondere de la 20% la 25% tocmai ca urmare a seriozităţii celui de-al doilea val de îmbolnăviri din Europa. Este vorba despre o stagnare seculară. Cel mai mare pericol este ca această criză sanitară să evolueze într-o criză financiară. Până acum acest lucru nu s-a întâmplat şi nu avem semne că s-ar întâmpla datorită sprijinului extensiv acordat de cei care conduc politicile monetare, însă şi pe parte fiscală există sprijin foarte puternic. Scenariul de bază rămâne la 65% în pondere. Este vorba despre un scenariu de recuperare în diferite etape pe diferite zone economice şi sectoare geografice pe care chiar l-am observat în anul 2020, o revenire fragmentată în funcţie de economii, cumva care creşte şi menţine un apetit investiţional pentru activele mai dinamice, unde chiar este nevoie de grijă în alegerea strategiilor de investiţii. Mai este un scenariu optimist care se desfăşoară pe mai mulţi ani şi pe mai multe etape de recuperare, în funcţie de diferite economii, diferite aşezări economice, diferite sectoare economice, şi rămâne probabilitatea scenariului hyperoptimist cu 10%, recuperarea în V, în care practic tot ce s-a întâmplat se resetează şi avem o creştere sustenabilă cu diminuarea nevoilor de sprijin monetar şi fiscal şi în care activele de risc sunt cele mai favorizate, practic o reaşezare însoţită chiar de riscul inflaţiei.”
Ce a mai declarat Ioan Gheorghiu în cadrul emisiunii:
În cazul în care valul doi este gestionat, în continuare credem că în Europa sectoarele cele mai favorizate, pe care avem şi noi o viziune pozitivă, sunt domeniul industrial, deci companiile din sectorul industrial, companiile orientate pe manufacturing şi materials. Pe sectorul financiar european suntem relativ optimişti nu neapărat datorită unui potenţial de business ridicat, ci datorită evaluărilor care sunt foarte atractive, suntem cumva defensivi. Şi o alocare normală pe sănătate şi pe comunicaţii, care sunt sectoare de tip value, de tip ancoră într-o creştere economică normală. În SUA suntem atenţi la evoluţiile mega cap-urilor, sectoarele tech, dar în sens mai larg. Având în vedere că de exemplu Amazon nu face parte din IT/technology, ci din consumer discretionary, Google, Facebook la fel, nu fac parte din IT, ci din communications, acolo suntem atenţi. Nu ne dăm seama dacă şi cât de supraevaluate sunt aceste companii, dar ne orientăm cât mai mult pe companii de tip high quality value sau companii de tip growth resonable price, companii de tip value, companii stabile, plătitoare de dividende, în special din domeniul industrial, din sectoare ciclice, branduri puternice cu bilanţuri puternice şi care pot fi uşor de identificat din perspectiva unui administrator de investiţii. Credem că aceste domenii vor avea o performanţă relativă mai bună faţă de piaţă în scenariul nostru de bază. Suntem de asemenea relativ optimişti pe pieţe emergente cu tot ce înseamnă ele, este o discuţie specială aici legată de China, care are şi ea un sector IT/tech foarte dezvoltat care cumva replică evoluţia sectorului american IT/tech.
Ca urmăritor al pieţei, sunt foarte optimist pe segmentul obligaţiunilor, întotdeauna a fost lăsat în urmă. Chiar dacă bursa românească nu este atât de dezvoltată ca alte burse în general, pe partea de credit a fost chiar subdezvoltată, credem că anul 2020 a fost unul dintre cei mai buni ani pentru partea de obligaţiuni şi că este foarte mult loc de dezvoltare. Credem că orice bursă pleacă întâi de la sectorul de credit dezvoltat şi apoi de la o sustenabilitate a sectorului de equity, care este mai puţin predictibil. Credem că atât emitenţii, cât şi investitorii au realizat că există atât o pârghie de finanţare importantă, cât şi o posibilitate de conectare a intereselor investitorilor de a obţine randamente în condiţii de risc gestionat şi a emitenţilor de a mobiliza resurse direct de la investitori fără resursa bancară.
Noi credem că reorientarea investitorilor dinspre sectorul de tehnologie către companiile de tip value nu este ceva temporar, ci un fenomen de durată. Depinde într-adevăr de materializarea scenariului de bază, cel relativ pozitiv cu creştere economică fragmentată, însă trebuie făcute câteva distincţii între ce înseamnă sectorul IT/tech, dinspre care cumva se face o rotaţie în afară, şi unde ar intra banii dislocaţi din acest sector. Aici în special avem mega cap-urile, acest FAANG, nu sunt neapărat grupate toate în zona IT/tech. Din punct de vedere al multiplilor, par supraevaluate într-adevăr, dar din punct de vedere istoric întotdeauna s-au tranzacţionat la multipli superiori medii. Astfel, acest grup de companii împreună cu sectorul tradiţional IT/tech, au ajuns să aibă o pondere uriaşă, de circa 40%, în S&P. Revenind la sustenabilitatea evaluărilor şi a preţurilor acestor companii, este foarte important în ce măsură aceste companii vor putea să susţină confirmările pe care le-au avut până acum. Singura supraevaluată din punctul nostru de vedere pare Amazon, dar dislocarea reactivă a avut loc în detrimentul sectorului tradiţional. Sectorul IT s-a dezvoltat, dar mai mult s-au dezvoltat aceste mega cap-uri. Credem că investitorii, pe măsură ce caută alte companii, vor încerca să vândă din aceste deţineri în mega cap-urile IT/tech consumer discretionary şi communications services, unde în special Google şi Facebook au cea mai mare pondere, şi cumva să caute o alocare către sectoarele de tip value tradiţional, într-adevăr nu atât de dinamice, dar care oferă o diversificare mai bună într-un portofoliu tradiţional. Şi în China s-a întâmplat acelaşi fenomen, există şi acolo acronimul BATHX – Baidu, Alibaba, Tencent, Huawei, Xiaomi – companii care cumva replică tehnologia din sectorul din piaţa americană. Şi ele au avut o evoluţie spectaculoasă, cumva confirmă trendul, dar excese de evaluare au loc şi acolo. Lucrul bun referitor la sectorul IT/tech care este clar că va controla din ce în ce mai mult şi viaţa noastră şi pieţele de capital este că există o competiţie între pieţe – SUA, China, Europa, Japonia. Este important ca investitorii să menţină o alocare pe noul val, însă credem că va exista o rotaţie semnificativă către sectoarele de tip value, în special din perspectiva căutării de randament mai uşor de demonstrat, care există deja în bilanţ şi care poate fi confirmat în piaţă, faţă de un randament legat de aşteptări.
