Fed-ul american a majorat dobânda de politică monetară cu 0.75%, cea mai mare creştere din 1994 încoace, semnalând şi majorări viitoare ale dobânzii, pentru a reduce inflaţia. După această majorare, rata dobânzii se situează la 1,75%, dar Jerome Powell, preşedintele Fed, o vede în intervalul 3-3,5% până la sfârşitul anului, numindu-l „un nivel restrictiv modest", scrie Bogdan Maioreanu, analist al eToro.
Creşterea dobânzii peste nivelul aşteptat de piaţă a dat, de asemenea, un semnal puternic celorlalte bănci centrale că este timpul să acţioneze. Printr-o mişcare surprinzătoare, Banca Naţională a Elveţiei a majorat rata dobânzii cu 0,5%, până la -0,25%, prima majorare în peste 15 ani. Banca Angliei a operat a cincea majorare, de la 0,25% la 1,25%, crescând în acelaşi timp la 11% estimarea privind inflaţia maximă.
Rata dobânzii de referinţă din România, de 3,75%, este încă scăzută în comparaţie cu economiile vecine, dar guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a reiterat că nu îşi poate permite ca decalajul să se mărească fără riscul de a vedea cum capitalurile se îndreaptă spre alte pieţe.
În Polonia, dobânda este de 6% cu o inflaţie de 13,9%, în Ungaria de 5,9% cu o inflaţie de 10,7%, iar în Cehia de 5,75% cu o rată a inflaţiei de 16%. Rata inflaţiei din România este de 14,49% şi este foarte probabil ca în următoarea şedinţă a BNR din iulie să asistăm la o creştere mai agresivă a dobânzii, peste nivelul de 0,5% estimat în prezent de analişti.
În timp ce Fed foloseşte acum un furtun mai mare pentru a stinge focul inflaţiei, Banca Centrală Europeană (BCE) încă se gândeşte la posibilitatea de a majora ratele. Factorii de decizie s-au angajat să oprească achiziţiile de obligaţiuni până la 1 iulie şi să înceapă creşteri ale ratelor dobânzilor în septembrie. Însă în Italia, randamentele obligaţiunilor au crescut rapid, depăşind la un moment dat 4%, încercând să se apropie de inflaţia estimată la 7,3%, ceea ce a declanşat îngrijorări cu privire la o nouă criză a datoriilor suverane. Răspunsul iniţial al BCE rămâne utilizarea cu mai multă versatilitate a reinvestirilor din programul său de achiziţii pandemice. Rata inflaţiei în zona euro este de 8,1%, preţurile energiei fiind principalul motor de creştere.
Inflaţia ridicată obligă băncile centrale să adopte o atitudine din ce în ce mai agresivă în ceea ce priveşte creşterea ratelor dobânzilor. Scopul este de a încetini cererea, creşterea economică şi, prin urmare, inflaţia. Ratele mai mari ale dobânzilor şi ale randamentelor obligaţiunilor fac ca împrumuturile să fie mai scumpe şi reduc evaluările companiilor. Acest lucru a dus la scăderea preturilor acţiuni de pe burse din ultima perioadă, consideră analistul.
Unii dintre investitori şi-au rotit, de asemenea, portofoliile către acţiuni ce oferă dividende şi acţiuni din zona de valoare, lăsând în urmă sectorul tehnologic şi cel de companii de creştere care necesită finanţare externă pentru a funcţiona. O încetinire economică mai rapidă sau o potenţială recesiune creşte riscul şi pentru profiturile companiilor. Acestea nu au fost afectate până acum, dar într-o recesiune ar putea scădea cu 20-25%.
Analiştii întrevăd la orizont o posibilă recesiune. Un sondaj recent al Financial Times şi al Universităţii din Chicago arată că aproape 70% dintre economiştii intervievaţi prevăd că economia SUA va intra în recesiune în 2023. Factorii determinanţi sunt tensiunile geopolitice, creşterea costurilor energiei, creşterea aşteptărilor inflaţioniste şi presiunile salariale induse de piaţa limitată a forţei de muncă.
Însă recesiunea nu este inevitabilă. Economia mondială este încă prognozată să crească aproape de 3% în acest an, ceea ce reprezintă un obstacol semnificativ în faţa unei încetiniri. Consumatorii sunt într-o formă bună, mulţi au încă economii din perioada de pandemie, iar companiile continuă să se descurce bine, având profituri în creştere. Vânzările de pe burse creează oportunităţi de investiţii.
Din punct de vedere statistic, în medie o piaţă bull - una de creştere - este de peste 4 ori mai mare şi durează de patru ori mai mult decât o piaţă bear - de scădere. Încetinirea economiei va reduce în cele din urmă inflaţia şi va crea premisele unei creşteri mai durabile a PIB-ului şi a profiturilor în viitor. Valorile mai scăzute ale pieţelor bursiere din prezent, pregătesc creşterile din viitor, adaugă Bogdan Maioreanu.
Starea pieţei crypto: Bitcoin şi Ethereum scad sub pragurile de suport
Atât Bitcoin, cât şi Ethereum au alunecat săptămâna trecută sub pragurile lor cheie de suport, în timp ce pieţele crypto continuă să resimtă o adversitate semnificativă datorată creşterii inflaţiei şi a ratelor dobânzilor, explică Simon Peters, analist eToro pentru piaţa criptoactivelor.
BTC s-a prăbuşit săptămâna trecută, coborând sub 20.000 de dolari până la sfârşitul săptămânii, în timp ce ETH şi-a văzut preţul coborând sub 1.000 de dolari sâmbătă. În această dimineaţă, Bitcoin se tranzacţionează puţin peste 20.000 de dolari pe platforma eToro, în timp ce Ethereum se mişcă puţin peste 1.000 de dolari.
Condiţiile actuale ale pieţei nu oferă prea mult loc pentru optimism. Evaluările sunt foarte deprimate după o evoluţie foarte bună în ultimele 18 luni. Ne-am întors acum în zona evaluărilor din 2020, dar preţurile se deplasează în continuare peste nivelurile pe care le-am văzut în urmă cu doar 18 luni.
În ceea ce priveşte scăderile, piaţa crypto s-a mai confruntat cu astfel de situaţii - în termeni relativi. Bitcoin a înregistrat o cădere de aproximativ 84% de la maximele din decembrie 2017 până la minimul din decembrie 2018. Aşa cum stau lucrurile în prezent, de la un vârf record de aproximativ 69.000 de dolari până acum, când se tranzacţionează în jur de 20.000 de dolari, reprezintă o scădere de 71%.
Deşi evidenţierea perspectivei pe termen lung a oricărui activ nu este întotdeauna o lectură uşoară pentru investitorii care au cumpărat la niveluri mai ridicate, ceea ce este esenţial aici este că orice caz de investiţie pe termen lung făcut pentru criptoactive ar trebui să rămână valabil atunci când sunt luate în considerare ideile de bază şi sunt luate în considerare tendinţele istorice ale preţurilor, scrie analistul.
Actualizări Cardano aşteptate
Fondatorul Cardano, Charles Hoskinson, a anunţat mai multe actualizări ale blockchain-ului Cardano, care vor intra în vigoare înainte de sfârşitul lunii iunie. Denumite hard fork "Vasil", actualizările vor îmbunătăţi capacitatea reţelei, viteza de tranzacţionare şi, teoretic, vor scădea costurile. De asemenea, blockchain-ul va primi noi funcţionalităţi de contracte inteligente şi alte actualizări.
Actualizările au loc într-un moment dificil pentru pieţe, dar sunt încurajatoare pentru investitorii care privesc dincolo de zgomotul pe termen scurt al adversităţii preţurilor, spre viitor şi posibilităţile reţelei de a-si consolida argumentele pentru investiţii.
În ultimii câţiva ani, Cardano a apărut ca un concurent important pentru companii precum Ethereum. Preţurile nu reflectă întotdeauna munca subiacentă care se depune în astfel de proiecte - utilizarea reţelei Cardano a crescut vertiginos din septembrie anul trecut, în ciuda faptului că preţul token-ului are o evoluţie dificilă din cauza competiţiei şi a pieţei în general.
BRI lansează o platformă de informaţii crypto
Banca Reglementelor Internaţionale (BRI, numita si Banca Decontărilor Internaţionale) lansează o nouă platformă de informaţii pentru crypto. Hub-ul de inovaţie al instituţiei internaţionale lansează platforma pentru a furniza date atent verificate cu privire la proiectele crypto, argumentează Simon Peters.
Lansarea este o inovaţie binevenită într-un moment dificil pentru pieţele crypto. Transparenţa este un element esenţial pentru crearea încrederii în acest sector, astfel încât furnizarea de informaţii atent evaluate utilizatorilor şi investitorilor este un pas important.
Proiectul BRI va analiza, de asemenea, emiterea de CBDC prin intermediari. Criptomonedele reprezintă un spectru larg de inovaţii, idei şi proiecte, aşa că este foarte important ca instituţii precum BRI să asigure supravegherea şi, în esenţă, să urmărească modul în care se dezvoltă diverse domenii. Acest lucru asigură o mai mare supraveghere şi protejează utilizatorii de riscurile cheie.
Israel şi Hong Kong testează moneda digitală
Banca Israelului (BoI) şi Autoritatea Monetară din Hong Kong (HKMA) colaborează pentru a testa o monedă digitală a băncii centrale (CBDC). Potrivit BoI, testul va analiza principalele riscuri de securitate cibernetică pentru CBDC.
Proiectul urmează să înceapă testarea în trimestrul al treilea, BoI urmând să emită CBDC pentru instituţii financiare precum băncile. Multe regiuni explorează în mod activ posibilităţile oferite de CBDC, astfel încât acest test ne-ar putea oferi informaţii nepreţuite despre modul în care instituţii precum băncile interacţionează cu activele digitale, conform analistului.
Israelul a renunţat iniţial la CBDC-uri în 2018, însă este clar că potenţialul tehnologic nu poate fi ignorat. Dar concurenţa internaţională în această sferă este, de asemenea, un motor important. China, de exemplu, efectuează deja teste CBDC care implică milioane de participanţi, iar ţări precum Regatul Unit explorează şi ele în mod activ ceea ce este posibil, conchide reprezentantul platformei de tranzacţionare.
