Swiss Capital, cea mai mare casă de brokeraj de la Bursa de Valori Bucureşti, cu tranzacţii intermediate anul acesta de 7,1 mld. lei, estimează că taxa pe construcţii speciale, pe care Guvernul Ciolacu 2 vrea să o reintroducă prin OUG cu un impozit de 1,5%, va avea o valoare de 1 mld. lei de la cele mai mari companii din energie listate la Bursa de Valori. Pentru Petrom, Swiss Capital estimează un impozit de 430 mil. lei, iar pentru Hidroelectrica de 245 mil. lei.
“Reintroducerea impozitului pe construcţii va penaliza companiile cu investiţii semnificative în infrastructură, deoarece sarcina fiscală creşte proporţional cu valoarea acestor active. Sectoarele vizate includ energia, utilităţile şi transportul, cu implicaţii notabile pentru operatori precum OMV Petrom şi Hidroelectrica”, scriu analiştii Swiss Capital într-un raport analizat de ZF.
O evoluţie esenţială faţă de versiunea anterioară a taxei este includerea instalaţiilor offshore situate în zona economică exclusivă (ZEE) a României, cum ar fi Neptun Deep, în cadrul taxei de 1,5%.
“Cu toate acestea, deoarece această instalaţie este reglementată de Legea offshore, care garantează un regim fiscal stabil pentru acordurile petroliere în vigoare de la 1 ianuarie 2023 - un regim care nu includea nicio taxă specială pe construcţii - credem că taxa nu s-ar aplica infrastructurii specifice legate de proiectul Neptun Deep. Cu toate acestea, includerea explicită a instalaţiilor offshore din ZEE în sfera de aplicare a taxei poate descuraja investiţiile viitoare”.
Pentru 2025, estimăm că taxa va genera peste 1 mld. lei de la principalii contribuabili listaţi la BVB: OMV Petrom: 430 mil. lei, Hidroelectrica: 245 mil. lei, Nuclearelectrica: 91 mil. lei, Electrica: 90 mil. lei, Transgaz: 58 mil. lei, Romgaz: 53 mil. lei, Transelectrica: 30 mil. lei.
“Numai OMV Petrom şi Hidroelectrica sunt aşteptate să reprezinte aproximativ 68% din această povară”.
Taxa pe stâlp, introdusă în 2014 de guvernul Ponta, a fost eliminată în 2017 din mai multe motive legate de impactul negativ asupra economiei şi competitivităţii companiilor. Printre motivele principale care au condus la anularea acestei taxe se numără:
Povara fiscală excesivă asupra companiilor
Taxa afecta în special companiile cu investiţii semnificative în infrastructură şi active fixe, cum ar fi cele din energie, telecomunicaţii, agricultură şi industrie. Costurile ridicate au redus competitivitatea acestor companii pe piaţa internă şi externă.
Descurajarea investiţiilor
Taxa pe stâlp a fost percepută ca o piedică în atragerea de investiţii străine şi în stimularea investiţiilor interne. Impozitarea suplimentară a construcţiilor speciale a diminuat profitabilitatea proiectelor şi a descurajat dezvoltarea infrastructurii strategice.
Impact negativ asupra economiei
Companiile au transferat parţial costurile generate de taxă către consumatori, prin creşterea preţurilor la produse şi servicii, ceea ce a afectat consumul şi a generat presiuni inflaţioniste.
Ineficienţa fiscală
Deşi a fost introdusă ca o măsură pentru creşterea veniturilor bugetare, efectele adverse asupra economiei au diminuat impactul pozitiv pe termen lung. Taxa a fost văzută ca un impozit care penalizează dezvoltarea economică şi investiţiile productive.
Critici din partea mediului de afaceri
Asociaţiile de afaceri şi investitori au criticat taxa pe stâlp pentru caracterul său regresiv şi discriminatoriu, solicitând eliminarea acesteia pentru a îmbunătăţi climatul investiţional din România.
Eliminarea taxei în 2017 a fost justificată de guvernul de atunci prin necesitatea de a stimula mediul de afaceri şi de a încuraja investiţiile în sectoare-cheie ale economiei.
