Prin intermediul certificatelor de depozit globale (GDR-uri), adică instrumentele prin care sunt „împachetate“ de exemplu acţiunile Romgaz la Bursa de la Londra, Fondul Proprietatea – acţionar vânzător în oferta Hidroelectrica – va putea duce pe o bursă externă, cel mai probabil Londra, cel mult 10% din numărul total de acţiuni ale ofertei sub formă de GDR-uri, şi nu 66% ca până recent, potrivit unor modificări ale Autorităţii de Supraveghere Financiară consultate de ZF.
Cu alte cuvinte se diminuează drastic numărul de acţiuni (prin GDR-uri) pe care Fondul Proprietatea le poate duce la Bursa de la Londra, de la cel mult 2/3 din numărul total de acţiuni ale ofertei, aşa cum menţionează articolul 4 al regulamentului ASF din 2013 cu privire la emiterea de certificate de depozit, la 1/10 din numărul de acţiuni scoase la vânzare, potrivit unor modificări de săptămâna trecută.
Aşadar, dacă intenţia Fondului Proprietatea este de a lista 20% din Hidroelectrica de exemplu, adică tot pachetul pe care îl are la cel mai mare producător de energie electrică din România, pe o bursă străină (Londra potrivit afirmaţiilor FP din ultima perioadă de timp) vor putea merge sub formă de GDR-uri doar 1/10, adică 2% din companie. Sub vechiul regulament FP ar fi putut lista 13,3% din companie.
„Această decizie ameninţă succesul listării companiei la bursă a Hidroelectrica şi este un pas înapoi pentru piaţa de capital românească şi pentru modul în care este percepută de către investitorii internaţionali. În acest context, Franklin Templeton va lua în considerare modalităţi alternative de maximizare a valorii participaţiei sale în companiile nelistate, în beneficiul tuturor acţionarilor săi“, spune Johan Meyer, CEO Franklin Templeton Bucureşti şi manager de portofoliu al Fondului Proprietatea.
Decizia va avea un impact negativ de lungă durată asupra dezvoltării pieţei locale de capital, deoarece va descuraja marile companiile româneşti private să se listeze la BVB şi, în mod ironic, le va forţa să ia în considerare doar listări internaţionale, adaugă el.
„Singurele companii care vor mai fi listate la nivel local vor fi companiile de stat şi companiile mici. Această decizie ar putea împiedica descoperirea valorii şi a preţurilor de piaţă adecvate ale potenţialilor emitenţi şi, prin urmare, ar putea avea un impact negativ asupra preţurilor acţiunilor la BVB. Regulamentul GDR şi-a dovedit beneficiile în contextul IPO-urilor anterioare ale Romgaz şi Electrica, iar ultimele modificări sunt regretabile mai ales că nu par să aibă niciun temei rezonabil“.
Cel mai probabil, intenţia ASF este – la fel cum şi afirma preşedintele Nicu Marcu în urmă cu câteva săptămâni, când a menţionat că în spaţiul publicat au apărut idei „năştuşnice“ cu privire la listarea duală – ca Hidroelectrica să fie listată doar la Bursa de la Bucureşti.
Cu o astfel de limitare a vânzării, Fondul Proprietatea ar putea reduce pachetul pe care îl scoate la vânzare din Hidroelectrica iar ulterior, după IPO, să scoate la vânzare prin plasamente private, aşa-numitele accelerated bookbuild (AAB), precum a făcut-o în ultima perioadă la Petrom.
„Propunerile vizează în principal modificarea unor dispoziţii ale regulamentului referitoare la limita până la care pot fi emise certificate de depozit, precum şi introducerea unor dispoziţii referitoare la posibilitatea de delistare a certificatelor de depozit, în contextul noilor evoluţii înregistrate la nivelul pieţei de capital şi a necesităţii clarificării/soluţionării diferitelor aspecte sesizate de participanţi din piaţă cu privire la aplicarea prevederilor acestui regulament“, motiveză ASF în documentul de propuneri şi care a trecut de Consiliu săptămâna trecută.
Documentul este publicat pe site-ul ASF şi este datat 28 aprilie 2022. Regulamentul a fost la secţiunea consultări din 30 martie până pe 9 aprilie 2022 fiind recent aprobat de Consiliul ASF. Până vineri la închiderea ediţiei ZF regulamentul încă nu fusese publicat în Monitorul Oficial. Pentru a intra în vigoare este nevoie ca regulamentul să fie publicat în Monitorul Oficial.
„Emiterea de certificate de depozit se poate face pentru un număr de acţiuni suport care reprezintă cel mult 1/3 din numărul total de acţiuni emise de societatea emitentă. În cazul în care emiterea de certificate de depozit se realizează ca urmare a derulării unei oferte publice de vânzare, emiterea de certificate de depozit se poate face pentru un număr de acţiuni suport care reprezintă cel mult 1/10 din numărul de acţiuni obiect al ofertei, dar fără a se depăşi 1/3 din numărul total de acţiuni emise de societatea emitentă. În cazul în care oferta publică este primară, pragul de 1/3 se va calcula cu luarea în considerare a capitalului social care va rezulta în urma majorării“, potrivit regulamentului 9/2022 al ASF care modifică regulamentul 3/2013.
Cea mai aşteptată listare de la bursa românească ar plasa Hidroelectrica pe primul loc în clasamentul celor mai mari companii de la bursa locală în funcţie de capitalizarea de piaţă, respectiv cât Petrom (27 mld. lei), Banca Transilvania (15,2 mld. lei), Digi (4,1 mld. lei) şi Electrica (3,1 mld. lei) la un loc. KPMG evalua deţinerea de 20% a Fondului Proprietatea la 9,9 mld. lei la final de martie 2022, în creştere de la 9 mld. lei de la evaluarea precedentă, cea din februarie, adică un impact asupra VAN de plus 6,5%.
Cea mai mare companie de stat şi-a bugetat pentru 2022 venituri totale de 7,4 miliarde de lei, în urcare cu 11% faţă de cele realizate în 2021, în timp ce profitul net este estimat la 2,9 mld. lei, minus 8% faţă de cel de 3,16 mld. lei din 2021.
Captură din regulamentul 9/2022 al ASF cu privire la modificarea regulamentului 4/2013 pentru acţiunile suport pentru certificate de depozit. Documentul ASF este datat 28 aprilie 2022. Regulamentul a fost la secţiunea consultări din 30 martie până pe 9 aprilie 2022 fiind recent aprobat de Consiliul ASF. Până vineri la închiderea ediţiei ZF regulamentul încă nu fusese publicat în Monitorul Oficial.
Captură din regulamentul 4/2013, adică vechiul regulament unde se menţionează că 2/3 din acţiunile dintr-o ofertă pot fi emise prin GDR-uri. Astfel se diminuează de la 2/3 (66%) la 1/10 (10%) numărul de acţiuni dintr-o ofertă pe care un acţionar - în acest caz Fondul Proprietatea – le poate vinde pe o bursă externă prin intermediul GDR-urilor.
