Potrivit datelor agregate de ZF, rata de repartizare aleatorie de 99,2% din T1/2020 este cea mai ridicată din istoria de circa 12 ani a fondurilor de pensii private din România, fiind în creştere de la 98,24% la final de 2019 şi de la 97,2% la final de 2018. ASF nu a luat nicio măsură până în prezent pentru a scădea nivelul de repartizare aleatorie.
Doar un român din 100 a semnat personal documentul de aderare pentru pensia privată Pilon II în primele trei luni din 2020, adică o rată de repartizare aleatorie record de 99%, ceea ce arată pe de-o parte că tinerii au alte preocupări decât economiile private pentru bătrâneţe, iar pe de altă parte că eforturile administratorilor de pensii şi ale ASF sunt insuficiente.
Astfel, cele mai recente date ale Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) arată că din cele 64.180 de persoane nou intrate în sistemul de pensii private în primele trei luni din 2020, 63.640 au fost repartizate aleatoriu la unul dintre cele şapte fonduri Pilon II, iar doar 540 de români s-au prezentat personal la o unitate a unui administrator de pensii pentru a semna aderarea.
Potrivit datelor agregate de ZF, rata de repartizare aleatorie de 99,2% din T1/2020 este cea mai ridicată din istoria de circa 12 ani a fondurilor de pensii private din România, fiind în creştere de la 98,24% la final de 2019 şi de la 97,2% la final de 2018.
Cu alte cuvinte, românii devin din ce în ce mai dezinteresaţi de ce se întâmplă cu cele 3,75% din venitul lunar pe care le virează în fiecare lună către un administrator de pensii private, iar la acest aspect contribuie probabil şi faptul că aderările se pot face doar prin prezenţă fizică, neexistând opţiunea de înscriere online, sarcină care cade în atribuţiile ASF şi ale administratorilor de pensii.
De asemenea şi informaţiile greu de interpretat de către publicul larg şi uneori insuficient prezentate sau explicate de administratorii de pensii reprezintă un alt factor pentru această rată de repartizare, spune un profesor de la Academia de Studii Economice.
Bogdan Dumitrescu, conferenţiar universitar doctor al ASE din Bucureşti, identifică trei factori pentru rata ridicată de repartizare aleatorie, respectiv gradul scăzut de educaţie financiară al tinerilor, eforturile nu foarte consistente de diferenţiere din partea administratorilor de pensii şi faptul că între administratori concurenţa nu este una acerbă.
Prin eforturile nu foarte consistente de diferenţiere, Bogdan Dumitrescu se referă la politica de comisioane, performanţa trecută şi calitatea portofoliului fondurilor de pensii. „În cazul primului element, reducerea agresivă a comisioanelor maxime care pot fi percepute de către administratori operată începând cu anul 2019 face aproape imposibilă o diferenţiere prin preţ între aceştia. În cazul gradului de risc, al performanţei trecute şi calităţii portofoliului, informaţiile sunt greu de interpretat de către publicul larg şi uneori insuficient prezentate/explicate de administratori“, spune el.
Cei şapte administratori de pensii private, care prin intermediul fondurilor Pilon II gestionează economiile pentru bătrâneţe a 7,4 milioane de români, prin investiţii pe piaţa de capital, titluri de stat şi alte instrumente, raportează de două ori pe an situaţia detaliată a plasamentelor, respectiv numele companiei la care au investit, valoarea plasamentului şi ponderea în activul net.
