Finanţe personale. Investitorii au finanţat cu 11 mld. lei o avalanşă de peste 30 de emisiuni de obligaţiuni corporative. Pandemia i-ar putea trimite în corzi. Dobânzile ajung şi la 7,5% în euro, sau 10% în lei

♦ Emisiunea de obligaţiuni a devenit o modă de finanţare la bursa de la Bucureşti în rândul companiilor în ultimii 2-3 ani ♦ Dobânzile ajung chiar şi la 7,5% pe an în euro, iar în lei ating chiar şi două cifre.

Un segment care a luat am­ploare în ultimii ani la bursa de la Bucu­reşti, în special în 2020, este cel al obligaţiunilor corporative, adică al finanţărilor pentru care companiile plătesc o dobânda pen­tru a fi împrumutate de investitori în ve­derea realizării planurilor de dezvoltare.

Cu 19 emisiuni de obligaţiuni cor­po­rative în lei în prezent listate, în va­loare totală de 156 milioane de lei, şi cu alte 11 finanţări în euro, în valoare de 2,2 miliarde de euro, bursa de la Bu­cureşti a atras atât companii antre­pre­no­riale, cât şi companii importante din sectorul imobiliar.

Iar pentru aceste finanţări, compa­ni­ile plătesc dobânzi care ajung şi la 7,5% pe an în euro, iar în lei chiar sparg pragul de două cifre, aşadar la 10%. O parte din astfel de emisiuni de obliga­ţiuni sunt negarantate, iar investitorii tre­buie să fie atenţi şi la posibile probleme de rambursare date fiind condiţiile dificile din economie.

De exemplu în SUA, cea mai mare eco­nomie la nivel mondial, riscul de de­fault în cazul obligaţiunilor corpo­rative s-a triplat în ultimul an la 6,2%, potrivit da­telor JP Morgan, în contextul în care pandamia COVID-19 a determinat închiderea businessurilor.

Analiştii spun că piaţa de obliga­ţiuni corporative de la bursa româ­neas­că este foarte tânără şi a luat amploare în 2020, astfel că puţine emisiuni au sca­denţa în 2020 sau 2021, iar o parte dintre aceste companii au emis obliga­ţiuni în cascadă, prin care pot să-şi aco­pere emisiunile precedente dacă nu dispun de lichidităţi.

„Astfel cred că majoritatea compa­ni­ilor s-au pus la adăpost de criza pe care o traversăm“, spune Adrian Cojo­car, director general adjunct al Patria Asset Management. „Cu toate acestea, dacă în anii următori vom avea cazuri de neplată este posibil ca pe termen scurt să existe un efect de contagiune în sensul unor corecţii de preţ pe fondul unui apetit de risc mai mic din partea in­vestitorilor, dar până la urmă cred că fie­care companie are perspective dife­ri­te şi risc de credit diferit şi nu ar trebui să influenţeze alte plasamente“, adaugă el.

ZF nu a luat în calcul finanţările băn­cilor prin bursa de la Bucureşti, în con­textul în care instituţiile de credit sunt supraveghate de BNR prin care le sunt impuşi anumiţi parametri de solvabilitate. Şi Banca Internaţională de Investiţii (IIB) a fost exclusă din analiza ZF.