Fondul Proprietatea (FP) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), cei mai mari acţionari minoritari ai producătorului de gaze naturale Romgaz Mediaş (SNG), pun sub semnul întrebării oportunitatea participării companiei la proiectele care vizează construirea hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti şi construcţia cablului submarin dintre România şi Turcia.
Acţionarii Romgaz sunt chemaţi pe data de 17 martie să aprobe participarea companiei cu câte 2 mil. euro la constituirea capitalului social al societăţilor care vor gestiona cele două proiecte. Participarea Romgaz la cele două proiecte a fost decisă prin memorandumuri ale guvernului în toamna anului trecut.
Atât BERD cât şi Fondul Proprietatea au trimis scrisori conducerii Romgaz în care cer detalii privind beneficiile pe care le va obţine Romgaz din participarea la cele două proiecte. Romgaz a publicat întrebările celor doi acţionari şi răspunsurile conducerii pe site-ul propriu. Ambii acţionari vor să ştie de ce participă Romgaz la aceste proiecte, având în vedere că producerea de energie electrică nu reprezintă obiectul de activitate principal al companiei.
WikiZF: Profilul companiei Romgaz
Hidrocentrala prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, cu un cost estimat de peste un miliard de euro, ar trebui să echilibreze sistemul energetic naţional. În octombrie 2013, buvernul a hotărât prin memorandum ca toate companiile producătoare de energie electrică unde statul este acţionar majoritar să participe la constituirea companiei de proiect care va actualiza studiul de fezabilitate pentru construcţia acestei hidrocentrale. Romgaz ar trebui să contribuie în prima fază cu 8,9 mil. lei la noua companie, investiţia urmând să fie inclusă în bugetul pe 2014.
WikiZF: Profilul companiei Fondul Proprietatea
Cablul submarin dintre România şi Turcia ar trebui să lege sistemul energetic românesc cu cel din Turcia şi să permită exportul de energie către una dintre cele mai dinamice economii din regiune.
Acest proiect este coordonat de Transelectrica, dar toate companiile producătoare de energie din portofoliul statului sunt obligate să participe, conform unui memorandum din noiembrie 2013. Romgaz ar trebui să contribuie în prima fază cu 2 mil. euro.
Deşi contribuţiile iniţiale sunt mici raportate la afacerile Romgaz, care s-au ridicat anul trecut la 3,9 miliarde de lei (881 mil. euro), acţionarii minoritari ai companiei sunt îngrijoraţi în privinţa contribuţiilor viitoare pe care compania ar putea fi obligată să le facă la aceste proiecte, dacă se decide construirea lor.
Producţia de energie electrică la CET Iernut a adus anul trecut venituri de 237 mil. lei (53,6 mil. euro) pentru Romgaz, reprezentând 6% din cifra de afaceri. Romgaz a obţinut anul trecut un profit net de 930,7 mil. lei (210 mil. euro), cu 17% mai mic decât în 2012. Compania nu a anunţat încă ce dividende va plăti din profitul pe 2013.
Romgaz s-a listat la bursă în urma unei oferte publice iniţiale derulate în octombrie 2013, pe bursa de la Bucureşti şi de la Londra, în cadrul căreia statul a vândut 15% din acţiuni pentru 391 mil. euro. În urma ofertei, statul şi-a redus participaţia la 70%. Fondul Proprietatea deţine 15% din Romgaz, iar BERD a cumpărat 1,9% din companie în oferta iniţială, pentru 50 mil. euro.
Romgaz are în prezent o capitalizare de 2,8 miliarde de euro.
Acţionarii Nuclearelectrica au aprobat investiţiile în Tarniţa şi cablul submarin, dar au respins bugetul pe 2014
Acţionarii producătorului de energie electrică Nuclearelectrica (SNN) au aprobat, marţi, participarea cu 8,9 mil. lei la majorarea capitalului Hidro Tarniţa şi cu 2 mil. euro la constituirea companiei HVCCD România – Turcia, care va construi cablul submarin de interconectare între cele două ţări, potrivit unui anunţ al companiei.
Acţionarii au respins însă bugetul de venituri şi cheltuieli propus de conducerea companiei pentru acest an, solicitând ca acesta să fie discutat într-o AGA viitoare, după ce va fi aprobat de guvern. Potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli propus marţi în AGA, compania ar urma să înregistreze în acest an un profit net de doar 27,9 mil. lei (6,2 mil. euro), de aproape 15 ori mai mic faţă de câştigul din 2013, de 417,3 mil. lei (94,4 mil. euro). Compania estimează că va produce în acest an 10,54 TWh de energie, din vânzarea căreia va obţine 1,62 mld. lei.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.03.2014