Burse - Fonduri mutuale

Fondul Suveran de pensii al Norvegiei, cel mai mare fond suveran de pensii din lume, care are investiţii şi la Bursa de Valori Bucureşti, avea o expunere de 735 mil. dolari în obligaţiuni Credit Suisse la final de 2022. Acum aceste bonduri nu mai au nicio valoare după salvarea băncii de către UBS

Fondul Suveran de pensii al Norvegiei, cel mai mare fond...

Autor: Liviu Popescu

20.03.2023, 10:38 17185

Fondul Suveran de Pensii al Norvegiei, cel mai mare fond suveran de pensii din lume, cu active de aproximativ 1.300 de miliarde de dolari, adică de patru ori cât PIB-ul României, este printre marii pierzători ai salvării Credit Suisse de către UBS.

La final de 2022 Fondul avea obligaţiuni Credit Suisse de 735 mil. dolari, iar dacă nu a modificat din această poziţie atunci a încasat o lovitură extrem de dură întrucât odată cu salvarea Credit Suisse de către UBS aceaste bonduri sunt fără nicio valoare.

Credit Suisse a spus că 16 miliarde de franci elveţieni (17,24 miliarde de dolari) din datoria sa de nivel 1 suplimentar vor fi reduse la zero la ordinul autorităţii elveţiene de reglementare, ca parte a fuziunii de salvare cu UBS, ceea ce a provocat duminică furia deţinătorilor de obligaţiuni, scrie agenţia Thomson Reuters.

FINMA, autoritatea de reglementare elveţiană, a declarat că decizia va consolida capitalul băncii. Măsura reflectă dorinţa autorităţilor de a vedea investitorii privaţi împărţind durerea provocată de problemele Credit Suisse.

Preşedinta Marlene Amstad a declarat că FINMA a respectat cadrul bancar "prea mare pentru a da faliment" al ţării în luarea acestei decizii.

Aceasta înseamnă că deţinătorii de obligaţiuni AT1 vor rămâne cu nimic, în timp ce acţionarii, care se află sub obligaţiuni pe scara de prioritate pentru rambursare în cadrul unui proces de faliment, vor primi 3,23 miliarde de dolari în cadrul acordului cu UBS.

Create în urma crizei financiare mondiale, obligaţiunile AT1 sunt o formă de datorie de rang inferior, care contează pentru capitalul de reglementare al băncilor. Ele au fost concepute ca o modalitate de a transfera riscurile către investitori şi de a le îndepărta de contribuabili în cazul în care o bancă are probleme.

Obligaţiunile pot fi convertite în acţiuni sau pot fi amortizate atunci când rezervele de capital ale unui creditor se erodează dincolo de un anumit prag.

"Este uimitor şi greu de înţeles cum pot inversa ierarhia dintre deţinătorii de AT1 şi acţionari", a declarat Jerome Legras, şeful departamentului de cercetare de la Axiom Alternative Investments, un investitor în datoria AT1 a Credit Suisse.

Reuters a relatat mai devreme duminică că autorităţile elveţiene au luat în considerare impunerea de pierderi deţinătorilor de obligaţiuni ca parte a acordului de salvare.

Directorul general al UBS, Ralph Hamers, a declarat analiştilor că decizia de reducere la zero a obligaţiunilor AT1 a fost luată de FINMA, astfel că nu va crea o datorie pentru bancă.

Datoria AT1 a Credit Suisse a crescut mai devreme duminică, pe fondul informaţiilor potrivit cărora acţionarii vor primi ceva în cadrul unui acord cu UBS, ceea ce a ridicat speranţa că deţinătorii de obligaţiuni vor fi protejaţi.

La Bursa de la Bucureşti Fondul şi-a înjumătăţit participaţiile la BRD SocGen (BRD) şi Banca Transilvania (TLV), dar şi-a triplat expunerea pe OMV Petrom (SNP) în 2022, rămânând pe poziţii la Transport Trade Services (TTS) şi MedLife (M). Singurul exit a fost cel de la Electrica (EL).

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Bankers Summit'24