♦ Cu o reprezentare de 12% din PIB, Bursa de Valori Bucureşti este sub alte pieţe de capital, precum Bulgaria (23%), Grecia (29%), Ungaria (18%) ♦ Prin documentul aprobat miercuri de executiv, guvernul şi ASF trasează direcţiile asumate pentru dezvoltarea pieţei de capital pentru următorii trei ani ♦ Doar că proiectul, finanţat de Comisia Europeană, prezintă în mare parte generalităţi, fără a pune pe masă soluţii concrete şi practice.
Cu 12% din Produsul Intern Brut (PIB), Bursa de Valori Bucureşti este în spatele altor pieţe de capital din regiune în ceea ce priveşte ponderea capitalizării domestice în economie, precum Bulgaria (care are 23% din PIB), Grecia (29%), Ungaria (18%), Polonia (31%), ceea ce arată o subdimensionare şi un grad de finanţare redus pentru companii prin mecanismele bursiere.
Acesta este şi contextul pentru care din octombrie 2020 încoace, deci de doi ani şi jumătate, guvernul, prin Ministerul Finanţelor şi Autoritatea de Supraveghere Financiară, au lucrat în trei etape la un proiect de dezvoltare a bursei, publicat
într-un document de 82 de pagini, prin care sunt trasate direcţiile asumate şi cine ar trebui să le implementeze. Consultanţa a fost asigurată de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Doar că în proiectul de dezvoltare a Bursei de Valori pentru următorii trei ani, finanţat de Comisia Europeană şi transpus pe 24 mai
într-un act normativ prin aprobarea sa de către executiv, sunt prezentate în mare parte generalităţi, fără o acţiune clară şi concisă, ci doar prezentări generale. Printre acestea se numără creşterea lichidităţii, inclusiv prin conştientizarea românilor cu privire la accesul la piaţa de capital printr-o campanie naţională, îmbunătăţirea guvernanţei corporative, încurajarea listării companiilor, revizuirea cadrului de reglementare, organizarea de conferinţe şi workshop-uri. Nu putea să lipsească „susţinerea digitalizării şi a inovaţiei financiare“.
