Hidroelectrica (H2O) a executat investiţii de 90 de milioane de lei în primele trei luni din 2026, cu 72% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, dar suma reprezintă sub 9% din bugetul investiţional total aprobat pentru întregul an, care depăşeşte 1 miliard de lei.
Bugetul prevede 202 milioane de lei pentru proiecte hidro de dezvoltare, 655 de milioane de lei pentru retehnologizare şi modernizare şi 165 de milioane de lei pentru proiecte fotovoltaice şi de stocare. La ritmul din primul trimestru, execuţia anuală ar rămâne semnificativ sub plan.
Din cei 90 de milioane investiţi în T1, 39 de milioane de lei au mers către retehnologizare - cu 74% mai mult faţă de aceeaşi perioadă din 2025 -, 29 de milioane către mentenanţă cu capitalizare, 12,4 milioane către proiecte de dezvoltare şi 10 milioane către dotări şi utilaje.
Compania susţine că întârzierile din marile proiecte hidro se datorează unor factori din afara controlului său. Raportul directoratului menţionează că execuţia investiţională este „puternic influenţată de factori externi companiei, în principal procedurali, administrativi şi legislativi."
Printre motivele invocate se numără suspendarea unor acorduri de mediu de către instanţe, insolvenţa unor antreprenori generali, contestaţii la procedurile de achiziţie publică şi lipsa hotărârilor de guvern privind exproprierea terenurilor.
Unul dintre proiectele citate este AHE Răstoliţa, unde, potrivit companiei, o instanţă a suspendat acordul de mediu, iar antreprenorul general - Hidroconstrucţia SA - se află în insolvenţă. La AHE Surduc-Siriu, o procedură de achiziţie pentru echipamente a fost anulată de două ori din lipsă de oferte. La AHE Cornetu Avrig, compania spune că nu poate obţine autorizaţie de construire în absenţa acordului de mediu şi că proiectul se suprapune cu traseul autostrăzii A1. Compania nu precizează însă când estimează că aceste blocaje vor fi depăşite.
Alte proiecte merg, potrivit aceluiaşi raport, conform graficului - AHE Paşcani, CHE Vânători - sau au înregistrat progrese recente: complexul Cerna-Motru-Tismana etapa a II-a a obţinut acordul de mediu în martie 2026.
Pe segmentul de energie solară şi stocare, execuţia pare mai rapidă. Parcul fotovoltaic Ţara Haţegului, de 8,9 MW, a primit autorizaţia de construire în martie şi a demarat lucrările. Sistemul flotant de panouri fotovoltaice de pe lacul Nufărul, de 10 MW, a primit ordinul de începere a execuţiei tot în martie. Un proiect rooftop de circa 3 MW pe centralele de pe Olt are lucrările în desfăşurare.
Două proiecte de stocare în baterii au întârzieri recunoscute de companie. Instalaţia de 256 MWh de la CHE Porţile de Fier II este blocată în procedura de achiziţie după o contestaţie admisă la CNSC. Instalaţia de 72 MWh din Parcul Eolian Crucea Nord are contract semnat, cu termen de finalizare în martie 2027.
În faza de studii de fezabilitate aprobate intern se află proiecte de stocare la CHE Retezat (360 MWh), CHE Ruieni (200 MWh) şi un sistem fotovoltaic flotant pe Olt de 100 MWp, combinat cu stocare de 800 MWh - fără termene publice de execuţie deocamdată.
Compania a încheiat primele trei luni din 2026 cu un profit net de 1,307 miliarde de lei, cu 122% mai mult faţă de T1 2025, după ce veniturile au crescut cu 67%, la 3,129 miliarde de lei, susţinute de o hidraulicitate mai bună şi de dublarea numărului de locuri de consum aflate în portofoliu.
Creşterea producţiei a venit în principal din condiţii hidrologice favorabile. Debitul Dunării a ajuns la aproximativ 6.900 mc/s în primele luni ale anului, peste nivelul din 2025, ceea ce a dus producţia netă de energie electrică la 3.608 GWh - cu 36% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Compania a valorificat surplusul de producţie preponderent pe piaţa angro, unde volumele vândute au crescut cu 51%, iar veniturile din acest segment au urcat cu 85%, la 1,106 miliarde de lei.
