Pieţele financiare au devenit mai volatile vineri, pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu şi al creşterii preţurilor la energie. În România, costurile de împrumut ale statului pe termen lung au urcat, iar Bursa de Valori Bucureşti a trecut de la creştere la scădere în cursul şedinţei de tranzacţionare.
Randamentele titlurilor de stat româneşti pe 10 ani au crescut cu aproximativ 0,21 puncte procentuale, până la 6,75%, cel mai ridicat nivel din 2 februarie încoace. Mişcarea reflectă presiunea mai mare din pieţele financiare internaţionale, unde investitorii cer dobânzi mai mari pentru activele considerate mai riscante.
La Bursa de Valori Bucureşti, indicele principal a trecut de la o creştere de aproximativ 1% în prima parte a şedinţei la o scădere după-amiază, în linie cu cele din pieţele europene. Rulajul pieţei de acţiuni se situa la aproximativ 31 mil. lei după primele ore de tranzacţionare.
Cele mai lichide acţiuni erau cele ale Băncii Transilvania, care se tranzacţionau în jurul a 35,24 lei pe unitate, cu tranzacţii de peste 8,6 mil. lei. Acţiunile OMV Petrom urcau uşor, la 1 leu pe unitate, în timp ce titlurile Hidroelectrica scădeau cu aproximativ 1%, până la 136 lei. Corecţii erau vizibile şi la MedLife sau Antibiotice Iaşi, în timp ce unele acţiuni din sectorul energetic aveau evoluţii uşor pozitive.
Tendinţa din piaţa locală vine într-un context internaţional mai tensionat. Indicele Stoxx Europe 600 scădea cu aproximativ 1%, iar contractele futures pe indicele american S&P 500 indicau o deschidere negativă.
În acelaşi timp, petrolul s-a scumpit puternic. Cotaţia Brent, referinţa globală, a urcat spre 89 de dolari pe baril, în creştere cu aproximativ 4–5% în timpul zilei şi la cel mai ridicat nivel din 2024. Petrolul american WTI depăşea 85 de dolari pe baril.
Creşterea este alimentată de temerile privind întreruperi ale livrărilor de energie din Orientul Mijlociu. Conflictul dintre Israel şi Iran continuă să se intensifice, cu noi atacuri cu rachete şi lovituri asupra infrastructurii militare.
În paralel, mai multe state, printre care Egiptul şi China, au anunţat tentative de mediere. Totuşi, riscurile pentru piaţa energiei rămân ridicate. Ministrul energiei din Qatar a avertizat că o escaladare a conflictului ar putea avea consecinţe majore pentru economia globală, afirmând că exportatorii de energie din Golf ar putea opri producţia în câteva zile într-un scenariu extrem, ceea ce ar putea împinge petrolul până la 150 de dolari pe baril.
Pe piaţa valutară, leul s-a menţinut relativ stabil. Pe piaţa interbancară, cursul euro se situa în jurul nivelului de 5,09 lei, fără mişcări semnificative în prima parte a zilei.
Investitorii urmăresc în acelaşi timp evoluţiile economice interne. Datele finale privind produsul intern brut arată că economia României a intrat într-o nouă recesiune tehnică în a doua jumătate din 2025, după ce PIB-ul s-a contractat cu 1,9% în trimestrul al patrulea faţă de trimestrul precedent, al doilea trimestru consecutiv de scădere.
În termeni anuali, economia a crescut cu doar 0,2% în ultimul trimestru din 2025, iar creşterea pentru întregul an a fost de 0,7%, uşor sub nivelul de 0,9% din 2024. Este al doilea an consecutiv în care economia creşte sub potenţial, în ciuda unor deficite bugetare ridicate.
În a doua parte a zilei, investitorii aşteaptă două repere importante: raportul privind piaţa muncii din SUA pentru luna februarie, indicator urmărit atent de Rezerva Federală, şi anunţul agenţiei de rating Moody’s privind ratingul şi perspectiva României. Decizia agenţiei este importantă pentru percepţia investitorilor asupra riscului asociat economiei româneşti şi pentru costurile viitoare de finanţare ale statului.
