Statul român a atras echivalentul a aproximativ 1,86 miliarde de lei, respectiv 367 milioane de euro, în prima ofertă de titluri de stat Fidelis din 2026, potrivit datelor centralizate ale subscrierilor, suma reprezentând totalul cumulat al emisiunilor denominate atât în lei, cât şi în euro.
Investitorii de retail au plasat 18.436 de ordine, pentru un volum total de 9,26 milioane de titluri de stat, valoarea nominală a fiecărui titlu fiind de 100 de lei sau 100 de euro, în funcţie de monedă. Oferta a inclus şapte emisiuni, patru în lei şi trei în euro, cu scadenţe cuprinse între 2028 şi 2036 şi dobânzi anuale între 3,75% şi 7,50%.
Pe segmentul în lei, cele patru tranşe au cumulat subscrieri de circa 697 milioane de lei. Cea mai mare cerere a fost înregistrată pentru emisiunea scadentă în ianuarie 2028, cu dobândă de 6,45%, unde investitorii au plasat aproape 309 milioane de lei. Tranşa cu maturitate în 2032 şi cupon de 7,50% a atras aproximativ 188 milioane de lei, iar cea cu scadenţă în 2030 şi dobândă de 7,10% a strâns circa 96 milioane de lei.
Emisiunea dedicată donatorilor de sânge, cu dobândă de 7,45% şi un prag minim de subscriere de 500 de lei, a adunat peste 103 milioane de lei, în condiţiile unui plafon maxim de 100.000 de lei per investitor, ceea ce indică o participare preponderent din partea micilor economisitori.
Componenta în euro a generat echivalentul a aproximativ 1,16 miliarde de lei, respectiv 367 milioane de euro. Cea mai mare sumă a fost atrasă de emisiunea cu maturitate lungă, în 2036, şi dobândă de 6,20%, unde subscrierile au depăşit 151 milioane de euro. Tranşa scadentă în 2029, cu dobândă de 3,75%, a cumulat circa 40,6 milioane de euro, iar cea cu maturitate în 2031 şi cupon de 4,75% a atras aproximativ 37,7 milioane de euro.
Prin structură, oferta arată o preferinţă mai pronunţată pentru plasamentele în valută, care au reprezentat peste jumătate din valoarea totală atrasă, în timp ce randamentele mai ridicate oferite pe lei au continuat să susţină interesul investitorilor pentru scadenţele medii şi lungi. Pentru Ministerul Finanţelor, Fidelis rămâne astfel unul dintre principalele canale de finanţare din piaţa internă, bazat pe economisirea populaţiei, într-un context în care statul are nevoie de volume mari de împrumut pentru acoperirea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei scadente.
