Investitorii mari incearca din nou sa-i dea jos pe patriarhii SIF-urilor

Pana in prezent, lupta s-a desfasurat mai ales pe Bursa, fondurile de investitii concurand cu marii investitori locali pentru consolidarea pozitiilor in actionariatul SIF-urilor, ceea ce a condus la cresterea spectaculoasa a SIF-urilor in perioada 2004-2007, cand valoarea acestora s-a inzecit.

Saptamana aceasta, lupta care s-a dus pana acum pe Bursa se va muta in Adunarile Generale ale celor cinci SIF-uri, patru dintre ele urmand sa-si aleaga Consiliile de Administratie care le vor conduce in urmatorii patru ani. Acest moment este unul extrem de important, iar unii actionari se pregatesc de cativa ani pentru aceasta AGA, deoarece membrii care vor fi alesi la sfarsitul acestei saptamani in Consiliile de Administratie au aproape asigurat un mandat de patru ani, in timp ce actionarii care nu vor reusi sa obtina reprezentare in CA vor ramane pe afara timp de inca patru ani.

Acest lucru se datoreaza unor prevederi din actele constitutive ale SIF, care spun ca revocarea Consiliului de Administratie se va putea face numai de adunarea generala, cu votul cerut la adunarile extraordinare. Cu exceptia SIF Transilvania, la celelalte patru SIF-uri pentru derularea AGA extraordinara este necesar un cvorum de 75% din actionari la prima convocare si 50% la a doua convocare, niveluri aproape imposibil de obtinut din cauza dispersiei actionariatului. Astfel, pentru cele patru SIF-uri a fost imposibila in ultimii patru ani desfasurarea AGAE, iar revocarea CA inainte de termen este, de asemenea, aproape imposibila.

 

Presedintii de SIF sunt foarte greu de schimbat din functie, din cauza mai multor prevederi din statutul societatilor, care le permit acestora sa detina o putere aproape suverana. Astfel, unii dintre presedintii de SIF se afla la conducere de aproape 14 ani.

Necesitatea unui cvorum de 50% pentru revocarea CA si pragul de detinere care limiteaza participatia oricarui actionar la cel mult 1% din capitalul unei SIF fac aproape imposibila schimbarea Consiliilor de Administratie pe parcursul mandatului de patru ani.

Presedintii SIF au de asemenea si atributii importante in desfasurarea AGA, ei fiind in cele din urma cei care decid cine are si cine nu are drept de vot. Sefii de SIF pot anula actiunile unor grupuri de actionari, ale caror detineri depasesc pragul de 1%, daca acestia sunt prezumati ca actioneaza in mod concertat. Asta da posibilitatea conducerilor SIF sa-si poata elimina din cursa competitorii puternici. Cel mai bun exemplu in acest sens il reprezinta AGA de la SIF Oltenia din noiembrie, cand s-a ales noul Consiliul de Administratie. In cadrul acestei sedinte, conducerea SIF a anulat voturile unor persoane fizice si juridice care detineau circa 9% din capitalul social, motivand ca acestea ar fi actionat in mod concertat cu omul de afaceri Catalin Chelu, unul dintre cei mai mari investitori locali in SIF-uri. Firmele controlate de Chelu aveau mai multi candidati propusi pentru un loc in Consiliul de Administratie, insa doar unul a fost votat de AGA, iar componenta CA a ramas aproape neschimbata.

La SIF Moldova situatia este oarecum asemanatoare, conducerea anuland la ultima AGA din octombrie voturile unor actionari care detineau aproape 8% din companie, pe acelasi motiv, ca ar fi actionat in mod concertat cu Catalin Chelu. Scenariul s-ar putea repeta si la sfarsitul acestei saptamani, SIF Oltenia, care urmeaza sa-si aleaga ultimul membru in CA, anuntand deja ca a anulat voturile a 9% din actiuni.

Ce se va intampla insa la celelalte SIF-uri, unde aceleasi companii care sunt prezumate a actiona in mod concertat cu Catalin Chelu detin de asemenea pachete semnificative? La SIF Banat-Crisana, grupul lui Chelu este mai putin influent, detinand doar putin peste 1% din capital, spune presedintele Ioan Cuzman, cel mai important grup fiind cel din jurul Bancii Transilvania, care detine, potrivit unor raportari mai vechi, circa 7% din capital. Ce se va intampla cu voturile acestui grup, care are trei membri propusi pentru noul CA? Cuzman asigura ca se va proceda conform legii. "Vrem sa fim rigurosi pe lege, astfel incat sa se elimine interpretarile", a precizat seful SIF1.

Pe de alta pare, sefii SIF au la indemana si alte instrumente contestate de actionari, ei fiind cei care numara voturile exprimate prin corespondenta sau electronic. Unii dintre candidatii la CA contesta modul netransparent in care se realizeaza numararea voturilor de la distanta, care au o influenta semnificativa in rezultatul final.

 

Atributiile importante de care dispun membrii conducerilor SIF, precum si transparenta destul de redusa privind modul in care acestia isi folosesc puterea au creat in piata perceptia ca SIF-urile sunt niste companii patriarhale, putin deschise fata de actionari. Cel putin asa sustin unii investitori care incearca acum sa acceada la conducere pentru a schimba in primul rand modul in care SIF-urile comunica cu actionarii.

SIF-urile s-au infiintat in 1996, din fostele Fonduri ale Proprietatii Private, fiind rezultatul programelor de privatizare in masa. Actionarii SIF erau la inceput persoanele care primisera cupoane de la Guvernul Vacaroiu. Ulterior, dupa listarea la Bursa, investitori locali, iar in ultimii ani si fonduri de investitii straine au preluat pachete importante de actiuni. Principala nemultumire a acestora este insa ca, in mare parte, conducerile SIF au ramas neschimbate, fata de momentul initial, micile schimbari care au avut loc intre timp fiind rezultatele unor lupte de culise, iar nu al unor alegeri transparente. Ramane de vazut daca adunarile generale de la sfarsitul acestei saptamani vor aduce schimbarea pe care investitorii o vor la SIF-uri.