♦ Prin vânzarea unor astfel de pachete s-ar îmbunătăţi lichiditatea la Bursa de Valori Bucureşti, ceea ce va atrage promovarea într-o ligă superioară a pieţei de capital din România şi deci interes mai mare pentru acţiunile româneşti ♦ Cumpărători pentru pachetele de mai sus ar fi în mare parte investitori din România: retail, fonduri de pensii, fonduri mutuale ♦ Ca să ne aducem aminte de câţi bani sunt în piaţă: la listarea Hidroelectrica în 2023 investitorii de retail au introdus ordine pentru achiziţia de acţiuni de 6 mld. lei, cu un grad de suprasubscriere de aproape 500%.
În loc să taxeze investiţiile prin introducerea unei taxe pe construcţii speciale, precum „taxa pe stâlp“, statul român are oportunitatea de a adopta o strategie mai inteligentă: vânzări secundare şi listări ale companiilor deţinute majoritar.
Această abordare nu doar că protejează interesele naţionale, dar reduce presiunea deficitului bugetar, evită măsuri de austeritate care încetinesc economia şi plasează România pe harta pieţelor globale de capital, consolidând economia şi sprijinind dezvoltarea pe termen lung.
Reducerea participaţiilor statului în marile companii deţinute majoritar cu doar 5%– Hidroelectrica (de la 80% la 75%), Nuclearelectrica (de la 82,5% la 77,5%), Romgaz (de la 70% la 65%), Transelectrica (de la 58,7% la 54%), Transgaz (de la 58,5% la 54%) – ar genera rapid aproximativ 4,8 miliarde de lei în 2025, luând în calcul preţurile curente de tranzacţionare.
Astfel de vânzări se pot face în câteva săptămâni prin plasamente private.
Această sumă reprezintă 0,25% din PIB-ul estimat de 1.912 miliarde de lei pentru 2025 şi ar fi importantă pentru stabilizarea finanţelor publice.
O astfel de strategie oferă un echilibru între păstrarea controlului de peste 50% din companie şi atragerea capitalului privat.
Dacă ponderea ar creşte la 10%, statul român tot ar păstra controlul în Hidroelectrica, Romgaz şi Nuclearelectrica, dar pachetele scoase la vânzare ar însemna aproape 9 mld. lei. Ministrul Finanţelor Tanczos Barna estima recent că măsurile adoptate prin OUG austerităţii vor genera venituri suplimentare de 7 mld. lei în 2025.
Spre comparaţie, „taxa pe stâlp“ ar aduce doar între 1 şi 1,1 miliarde de lei, adică un modest 0,05% din PIB-ul estimat pentru 2025. În plus, acest tip de impozitare nu doar că afectează competitivitatea mediului de afaceri şi descurajează investiţiile pe termen lung, dar oferă o soluţie cu impact nesemnificativ asupra deficitului, riscând să impună alte măsuri precum creşterea TVA, care ar putea amplifica tensiunile sociale şi politice.
Prin vânzarea unor astfel de pachete s-ar îmbunătăţi lichiditatea la Bursa de Valori Bucureşti, ceea ce va atrage promovarea într-o ligă superioară a pieţei de capital din România şi deci interes mai mare pentru acţiunile româneşti. Cumpărători pentru pachetele de mai sus ar fi în mare parte investitori din România: retail, fonduri de pensii, fonduri mutuale. Ca să ne aducem aminte de câţi bani sunt în piaţă: la listarea Hidroelectrica în 2023 investitorii de retail au introdus ordine pentru achiziţia de acţiuni de 6 mld. lei, cu un grad de suprasubscriere de aproape 500%. Iar asta doar pentru investitorii persoane fizice.
Tot prin Bursa de Valori, statul român, prin Ministerul Finanţelor, Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor şi alte instituţii, ar putea începe procesul de listare pentru câte un pachet de 20% din CEC Bank, Eximbank, Aeroporturi, CE Oltenia şi alte companii de stat. Calculele făcute de ZF arată că o vânzare de 20% din aceste companii ar aduce cumulat circa 2,3 mld. lei în vistieria statului.
Retorica „noi nu ne vindem ţara“ ignoră câteva realităţi esenţiale. Controlul poate fi păstrat. Listarea pe bursă sau vânzarea unor pachete secundare de acţiuni nu înseamnă pierderea controlului. Statul poate utiliza mecanisme de control, precum drepturi speciale, limitarea drepturilor de vot sau praguri majoritare pentru decizii strategice. Interesele naţionale nu sunt ameninţate: Companiile strategice pot continua să opereze în interesul public, chiar dacă sunt parţial deţinute de investitori privaţi. Patriotismul nu trebuie confundat cu menţinerea unui statu-quo care frânează dezvoltarea economică. Printr-o strategie bine gândită, România poate avansa semnificativ către o dezvoltare sustenabilă şi o poziţionare competitivă pe pieţele internaţionale de capital.
