Randamentele totale din indicele Bloomberg al materiilor prime depăşesc 11%, comparativ cu aproximativ 6% în cazul obligaţiunilor şi uşor peste 2% în cazul acţiunilor.
Indicele a avansat graţie unor componente ca petrolul, aurul, soia şi zincul. Vineri, acesta urcase cu 19,6% de la minimul atins în ianuarie. Acesta a fost cel mai puternic început de an de la vârful atins de preţurile materiilor prime în 2008.
După ani de dezamăgire, apar dovezi că unii investitori caută din nou o expunere mai mare. Investiţiile în materii prime s-au apropiat de 60 miliarde de dolari în decurs de un an până în luna aprilie, potrivit RBC Capital Markets.
Investitorii au pompat în acest an 163 milioane de dolari în ETF-ul PowerShares DB Commodity Index Tracking, cel mai mare fond de acest fel care deţine un coş de materii prime, după ce au retras peste un miliard de dolari anul trecut.
Situaţia reprezintă o inversare puternică faţă de acum cinci ani, când boom-ul gazelor de şist din SUA, încetinirea economiei chineze şi recoltele agricole foarte bune s-au combinat pentru a împinge preţurile materiilor în jos. Investitorii care şi-au menţinut expunerea faţă de materii prime au plătit scump.
Mulţi investitori rămân însă sceptici. „Raliul uşor la care asistăm nu schimbă foarte mult situaţia pe termen lung“, spune Christian Busken, de la Fund Evaluation Group. Pe lângă monitorizarea minelor, porturilor şi terminalelor petroliere, investitorii în materii prime sunt cu ochii pe ce se întâmplă în Washington. Noi majorări de rate ale dobânzii de către banca centrală americană ar putea pune presiune asupra materiilor prime, împingând în sus valoarea dolarului, înăsprind condiţiile de creditare şi majorând costurile depozitării, spun oficialii Bank of America Merrill Lynch.