Burse - Fonduri mutuale

Miza noii legi a retrocedărilor: terenuri de 1,2 miliarde de euro şi jumătate din pădurile României vor putea fi cumpărate cu puncte

George Băeşu, noul ţar al retrocedărilor. Mediafax Foto

George Băeşu, noul ţar al retrocedărilor. Mediafax Foto

Autor: Roxana Pricop, Andrei Chirileasa

19.03.2013, 00:08 4364

După ce Fondul Proprietatea, fond în care statul român a pus la bătăie acţiuni de 4 miliarde de euro la cele mai valoroase companii din energie, a eşuat în a fi un vehicul de despăgubire a foştilor proprietari, Guvernul vrea acum să înfiinţeze un nou fond naţional în care să pună ce a mai rămas din avuţia statului: terenurile institutelor şi staţiunilor de cercetare, ale ministerelor şi pădurile.

Mai exact, potrivit proiectului de lege de restituire a proprietăţilor propus de guvernul Ponta, se va înfiinţa un Fond naţional al terenurilor agricole şi al altor imobile, administrat de Agenţia Domeniilor Statului, care îi va despăgubi pe foştii proprietari ale căror cereri nu pot fi retrocedate în natură. În acest fond, statul va vărsa „iniţial“ terenuri agricole ce nu fac obiectul restituirii în natură, aflate în proprietatea statului şi în administrarea ADS. Acelaşi proiect de lege mai spune că în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a acestei legi institutele, staţiunile de cercetare şi instituţiile publice sunt obligate să predea terenurile către ADS. Ulterior, după ce va începe să funcţioneze, portofoliul fondului poate fi completat cu alte terenuri revendicate, dar nerestituite foştilor proprietari şi cu alte imobile în proprietatea statului „la propunerea instituţiilor publice deţinătoare“, potrivit proiectului de lege.
 

Ce scoate România la mezat în saga despăgubirilor

Întrebat despre ce suprafaţă de terenuri va intra în acest fond naţional, George Băeşu, preşedintele Autorităţii Naţio­nale pentru Restituirea Proprie­tăţilor, instituţia responsabilă în ultimii şapte ani de retrocedări, a răspuns:

„Este vorba despre o suprafaţă de 400.000 de hectare formată din terenurile aflate în prezent în administrarea ADS, de terenurile institutelor şi staţiunilor de cercetare şi ale ministerelor. De ase­me­nea, Romsilva mai dispune de 3,2 milioane de hectare de pădure“.

Terenurile de care dispun institutele de cercetare sunt terenuri valoroase şi de calitate, multe dintre acestea situate intravilan, drept dovadă stă tranzacţia prin care o firmă controlată de oameni de afaceri iranieni a cumpărat cu 2 milioane de euro 6.700 de metri pătrăţi din terenul Institutului Lemnului aflat în faliment, amplasat pe strada Fabrica de Glucoză, aproape de intersecţia cu strada Barbu Văcărescu, zonă unde sunt amplasate mai multe sedii de birouri.

La un preţ estimativ de 3.000 euro/hectar (preţul mediu de vânzare al terenurilor agricole), suprafaţa de 400.000 hectare din proprietatea ADS, a institutelor de cercetare şi a ministerului s-ar ridica la o valoare totală de 1,2 miliarde de euro.

În ceea ce priveşte valoarea celor 3,2 milioane de hectare aflate acum în proprietatea Romsilva, preţul unui hectar de pădure variază între 2.000 şi 4.000 de euro şi poate ajunge şi la 7.000 de euro dacă este vorba despre o pădure de stejari. La un preţ mediu estimat de 3.000 euro/hectar, valoarea celor 3,2 milioane de hec­tare de pădure, care reprezintă jumătate din fondul na­ţional forestier, s-ar ridica la circa 9,6 mld. euro.

Astfel, valoarea noului fond naţional şi al doilea constituit de statul român pentru despăgubirea foştilor proprietari se ridică la aproape 11 miliarde de euro.
 

Niciun alt stat nu s-a angajat să retrocedeze cât vrea România

Nici un alt stat fost comunist din regiune nu s-a mai angajat într-un asemenea efort de despăgubire a foştilor proprietari. Ungaria a limitat încă de la începutul anilor nouăzeci până la 21.000 de dolari despăgubirile, însă România, după douăzeci de ani în care a retrocedat în natură terenuri şi case, a plătit numerar de sute de milioane de euro şi a dat acţiuni la Fondul Proprietatea de 4 miliarde de euro, este la un pas de a face un nou fond pentru a-i despăgubi pe foştii proprietari în valoare de 10 miliarde de euro. La primării şi la ANRP aşteaptă circa 200.000 de dosare rămase nerezolvate care cer despăgubire în baza mai multor legi, date de guvernele anterioare, însă nimeni nu ştie cu exactitate valoarea acestor solicitări şi nici câte dintre aceste cereri sunt cu adevărat îndreptăţite.

În 2005, Fondul Proprietatea s-a înfiinţat cu active de 4 miliarde de euro, formate din participaţii mino­ritare deţinute de stat la companii din energie precum Petrom, Romgaz, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica. Însă din cauza procedurilor greoaie de rezolvare a dosarelor de despăgubire, a corupţiei de la ANRP şi a repetatelor amânări de a lista fondul la bursă, o sumă redusă din activele de 4 miliarde de euro a fost cheltuită pentru despăgubirea foştilor proprietari, mare parte din Fondul Proprietatea ajungând pe mâinile samsarilor cu influenţe la ANRP şi în cercurile politice şi în conturile fondurilor străine de investiţii.
 

Averea statului va putea fi cumpărată cu puncte

Acelaşi risc planează şi asupra fondului naţional de terenuri înfiinţat de noul proiect de lege pentru restituirea proprietăţilor, aflat acum în dezbatere publică şi pentru care guvernul vrea să îşi asume răspunderea săptămâna viitoare, pe 26 martie.

Proiectul de lege spune că terenurile şi imobilele aflate în portofoliul Fondului naţional pot fi cumpărate prin licitaţie cu puncte de către foştii proprietari începând din 2016. Un punct valorează un leu, iar cea care stabileşte câte puncte/lei valorează un teren şi câte puncte/lei are de primit un fost proprietar este Comisia Na­ţio­nală pentru Com­pen­sarea Imo­bi­­lelor, o comisie care se înfiin­ţea­ză imediat ce va fi aprobat pro­iec­tul de lege. Această comisie va fi mai puternică decât ANRP şi se va afla în subor­dinea primului-mi­nis­tru. Această comisie va fi con­pusă din nouă mem­bri: pre­şe­dintele şi vicepreşedintele ANRP, preşedintele ADS, un repre­zentant al cancelariei pri­mului-mi­nis­tru, patru repre­zen­tanţi de la Ministerul Agriculturii, al Justiţiei şi al Afacerilor Interne.

Licitaţiile cu terenuri şi imobile din fondul naţional  vor fi organizate săp­tămânal la sediul central al Agen­ţiei Naţionale de Ca­dastru prin videoconferinţă şi vor fi supervizate de o altă co­misie, numită Comisie de licitaţie.
 

Foştii proprietari, din nou oamenii-cheie într-o bulă speculativă

Este greu de crezut că un fost proprietar de drept, de obicei o persoană în vârstă, cu puţine cunoştinţe economice şi juridice, care locuieşte în zone retrase din ţară, de multe ori fără acces la internet, va reuşi să se descurce prin acest labirint de comisii. Există riscul ca aceste puncte să fie cumpărate de terţe persoane care cunosc mai bine legea, de investitori sau „rechini imo­biliari“ care vor ajunge astfel să devină proprietari pe terenuri valoroase ale statului. La fel s-a întâmplat şi cu acţiunile Fondului Proprietatea, însuşi Călin Po­pescu-Tăriceanu, fost premier şi semnatar al legii de înfiinţare a Fondului Proprietatea, şi Ionuţ Popescu, fost ministru de finanţe, au ajuns acţionarii ai Fon­dului Proprietatea prin achiziţia de dosare de des­pă­gubire.

„Oamenii care şi-au vândut dosarele în trecut nu ştiau exact cât valorează compensaţiile pe care le aveau de primit, însă din momentul în care vor primi aceste puncte vor şti că o sută de puncte valorează o sută de lei. Dacă nu vor să le valorifice în cadrul licitiaţiilor, pot încasa din 2017 bani în contul punctelor prin plăţi eşalonate pe şapte ani“, a mai spus George Băeşu.

El a mai explicat că soluţia de a acorda puncte a fost propusă de guvern pentru că orice titlu de plată în bani emis de ANRP creşte deficitul bugetar.

Mai mult, este greu de crezut că măsurile de prevenire a fraudei şi corupţiei stipulate în proiectul de lege vor fi eficiente. De exemplu, cei şapte membri din Comisia de licitaţie vor fi plătiţi cu o indemnizaţie lunară repre­zentând 50% din indemnizaţia lunară a preşedintelui ANRP. Indemnizaţia preşedintelui ANRP este de circa 4.000 de lei pe lună.


George Băeşu, noul ţar al retrocedărilor

Băeşu, 42 de ani, absolvent de Drept, a preluat conducerea ANRP în luna mai 2012, fiind numit de premierul Victor Ponta. În calitate de preşedinte al ANRP, el va conduce şi viitoarea Comisie Naţională pentru Compensarea Imobilelor, unde va decide pentru imobile de circa 11 mld. euro.

El este un apropiat al PSD-ului, partidul aflat la guvernare, fiind deputat PSD de Vrancea în legislatura 2004-2008. Anterior, el a fost prefect de Vrancea, din 2001 până în 2004, apoi deputat PSD de Vrancea, fiind şi secretarul Comisiei juridice de la Camera Deputaţilor. Din 2007 până în 2011 a fost vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Crucea Roşie, condusă începând din 2007 de Mihaela Geoană, soţia fostului lider al PSD, Mircea Geoană.  

În 2006 Băeşu a fost suspendat pentru şase luni din partid de Mircea Geoană, pe atunci preşedintele PSD, pentru criticile aduse lui Marian Oprişan, unul dintre şefii partidului. Cei doi au redevenit însă prieteni, iar Marian Oprişan i-a botezat fiica lui George Băeşu în 2008.
 

Comisia Naţională, noua verigă cheie în lanţul retrocedărilor

Care sunt instituţiile implicate în noul program de despăgubiri

Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor va prelua principalele atribuţii ale Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţii (ANRP) şi va deveni noua verigă cheie în procesul de despăgubire.

Comisia va stabili despăgubirile cuvenite în fiecare dosar, va atribui punctele de despăgubire şi va stabili şi valoarea tuturor imobilelor Fondului naţional al terenurilor agricole şi al altor imobile, care vor fi scoase la licitaţie şi vor putea fi cumpărate cu punctele de despăgubire.

Agenţia Domeniilor Statului şi Agenţia Naţională de Cadastru vor avea şi ele un rol important în noul proces de despăgubire. Prima va gestiona Fondul naţional al terenurilor, iar a doua va organiza licitaţiile de imobile.



Comisiile locale şi judeţene

Autorităţile locale gestionează procesul de despăgubire la nivel local, în special restituirile în natură.

În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, la nivelul autorităţilor locale se constituie comisii locale pentru inventarierea terenurilor. Comisiile inventariază terenurile deţinute de stat pe raza teritorială a localităţii, terenuri care pot face obiectul restituirilor.

Situaţiile sunt transmise comisiilor judeţene de fond funciar, care le trimite mai departe către Agenţia Domeniilor Statului şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţii.

Tot comisiile locale de fond funciar centralizează toate cererile de restituire nesoluţionate, în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a legii, pentru a stabili suprafaţa de teren necesară pentru finalizarea restituirilor la nivelul fiecărei localităţi în parte. Situaţiile sunt transmise mai departe comisiilor judeţene.

Comisiile locale şi judeţene de fond funciar au obligaţia de a soluţiona toate cererile de restituire, de a efectua punerile în posesie şi a elibera titlurile de proprietate până la 1 ianuarie 2016.

Terenurile neutilizate în procesul de restituire vor fi predate Agenţiei Domeniilor Statului.

Autoritatea Naţională de Restituire a Proprietăţii (ANRP)

ANRP va rămâne în continuare implicată în procesul de despăgubire, dar nu este clar ce atribuţii va avea.

Principalele atribuţii ale ANRP, respectiv stabilirea despăgubirilor şi emiterea de titluri.

În schimb, ANRP va centraliza situaţiile de la comisiile locale privind situaţia dosarelor nesoluţionate sau situaţia terenurilor neutilizate.

De asemenea, conducerea ANRP va coordona şi viitoarea Comisie Naţională pentru Compensarea Imobilelor (CNCI), care va avea rolul central în noul proces de compensare a foştilor proprietari.

Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor (CNCI)

Comisia Naţională va fi înfiinţată prin noua lege pentru a finaliza procesul de despăgubire. Comisia va funcţiona în subordinea Cancelariei primului-ministru.

Principalele atribuţii ale comisiei vor fi:

a. validează sau invalidează deciziile celorlalte entităţi din procesul de despăgubire (autorităţi locale etc.)

b. dispune emiterea deciziilor de compensare a imobilelor care nu pot fi restituite în natură

c. coordonează procesul de licitare/atribuire a imobilelor din Fondul naţional al terenurilor agricole şi al altor imobile

Comisia Naţională este formată din 9 membri şi are următoarea componenţă: preşedintele ANRP, doi vicepreşedinţi ai ANRP, preşedintele ADS, un reprezentant al Cancelariei primului-ministru, un reprezentant al Ministerului Agriculturii, doi reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, un reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne.

În mod practic, Comisia Naţională va stabili valoarea finală a compensaţiilor la care au dreptul titularii dosarelor şi va stabili numărul de puncte pe care le vor primi aceştia.

Tot Comisia Naţională va evalua toate imobilele din Fondul naţional al terenurilor pe baza grilei notariale în vigoare.

CNCI va gestiona şi emiterea de titluri de despăgubire pentru despăgubirile în numerar aferente dosarelor soluţionate de ANRP înainte de intrarea în vigoare a noii legi.

Agenţia Domeniilor Statului (ADS)

ADS va gestiona Fondul naţional al terenurilor agricole şi al altor imobile.

În prima fază, ADS va prelua terenurile institutelor de cercetări şi alte instituţii publice care vor intra în Fondul naţional.

Din 2016, ADS va prelua şi terenurile rămase la dispoziţia autorităţilor locale nefolosite în procesul de restituire în natură.

ADS trebuie să publice până la 1 iulie 2014 lista imobilelor din Fondul naţional, pe care o va trimite şi către ANRP.

Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI)

Agenţia Naţională de Cadastru va realiza până la 1 martie 2014 situaţia comparativă a cererilor de restituire şi a disponibilului de teren pentru fiecare judeţ şi la nivel naţional, pe care o va transmite către ANRP şi ADS.

Tot ANCPI va organiza licitaţiile de imobile din Fondul naţional, începând cu data de 1 ianuarie 2016.

Licitaţiile vor fi organizate săptămânal, la sediul central al ANCPI, şi se vor desfăşura în sistem de videoconferinţă. Participarea la licitaţii este gratuită, cu condiţia înscrierii prealabile la sediile teritoriale ale agenţiei.

Comisia de licitaţie va fi compusă din 7 membri: 2 de la ADS, 2 de la ANCPI şi 3 de la ANRP.

Agenţia Naţională de Cadastru va întocmi şi situaţia cadastrală a imobilelor din Fondul naţional şi va finaliza înscrierea în cartea funciară a noilor proprietari rezultaţi în urma licitaţiilor.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO