Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, a semnat miercuri două acorduri de finanţare cu un sindicat bancar condus de J.P. Morgan SE, în valoare totală de 620 de milioane de euro. Fondurile vor susţine două dintre cele mai importante proiecte energetice ale României: retehnologizarea Unităţii 1 şi pregătirea pentru construcţia Unităţilor 3 şi 4. Dobânzile nu sunt publicate în documentul de la Bursa de Valori.
Potrivit raportului transmis Bursei de Valori Bucureşti, împrumutul de 540 milioane de euro va fi folosit pentru etapa preliminară a retehnologizării Unităţii 1, care include contracte de inginerie şi proiectare, achiziţia echipamentelor critice şi lucrări de infrastructură. Proiectul a intrat deja în faza a doua de execuţie, cu primele lucrări civile demarate recent. Obiectivul este ca reactorul, aflat în operare din 1996, să beneficieze de o extindere a duratei de viaţă cu încă 30 de ani.
Al doilea acord, de 80 milioane de euro, va finanţa faza de „Limited Notice to Proceed” pentru dezvoltarea Unităţilor 3 şi 4. Împrumutul este contractat de Energonuclear, compania de proiect a Nuclearelectrica, şi garantat de statul român prin SNN. Această etapă presupune finalizarea documentaţiei tehnice, structurarea finanţării şi obţinerea aprobărilor europene, inclusiv de la Comisia Europeană, înainte de decizia finală de investiţie.
„Obiectivul nostru este să livrăm energie sigură şi disponibilă, conform planificării, fără întârzieri şi depăşiri de costuri. Acest parteneriat confirmă soliditatea proiectelor şi rolul energiei nucleare în mixul energetic al României”, a spus Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica.
Sindicatul bancar implicat reuneşte principalii jucători din piaţa locală – Banca Transilvania, BCR, BRD, CEC Bank, ING, Unicredit – alături de Citibank şi J.P. Morgan SE, liderul tranzacţiei. Prezenţa unui consorţiu mixt, local şi internaţional, reflectă atât importanţa strategică a proiectelor, cât şi nevoia unei finanţări robuste pe termen lung.
Analizând impactul, odată cu finalizarea acestor proiecte, România ar urma să obţină peste 66% din energia fără emisii de CO₂ din surse nucleare. În plus, Unităţile 3 şi 4 – fiecare cu o capacitate instalată de 700 MW – ar consolida securitatea energetică şi ar reduce dependenţa de importuri. Nuclearelectrica estimează şi un efect multiplicator în economie, prin crearea a mii de locuri de muncă şi dezvoltarea lanţurilor de furnizori.
Decizia vine într-un context european marcat de tranziţia verde, unde energia nucleară este privită de Comisia Europeană drept tehnologie de tranziţie în taxonomia verde. Totuşi, proiectele rămân sensibile la dezbaterile privind finanţarea publică, ajutoarele de stat şi respectarea standardelor europene de siguranţă.
Pentru investitori, acordul semnalizează avansarea calendarului asumat de companie şi poate întări încrederea în stabilitatea pe termen lung a Nuclearelectrica. Totuşi, costurile ridicate şi durata extinsă de implementare fac ca riscurile să rămână considerabile, mai ales în privinţa finanţării integrale a Unităţilor 3 şi 4, estimate la mai multe miliarde de euro.
Nuclearelectrica are o capitalizare bursieră de aproximativ 13,5 miliarde de lei la BVB.
