♦ În acest moment sunt finalizate circa 15% din Unitatea 3 şi 14% din Unitatea 4 de la CNE Cernavodă, proiect care are ca orizont anul 2031 ♦ Unităţile 3 şi 4 sunt însă în conservare din 1992, iar dezvoltarea de noi unităţi nucleare în România se află în discuţie încă din 2003.
Având în vedere că România suferă de lipsa de energie şi trebuie să importe atunci când este deficit, fiecare şef al companiilor din energie ar trebui evaluat şi în funcţie de capacitatea de producţie. La o companie de stat nu doar profitul este cel care determină competenţa conducerii, pentru că el este influenţat de preţul energiei, ci şi producţia de energie. A crescut capacitatea sau a scăzut în ultimii ani?
Un exemplu este Nuclearelectrica (SNN), unde cheltuielile cu salariile au crescut cu 90% în ultimii şapte ani şi al cărei director general Cosmin Ghiţă primeşte bonusuri de performanţă consistente şi salariu în creştere, deşi producţia s-a plafonat la aproximativ 10.400 de GWh, arată calculele realizate de ZF pe baza rapoartelor companiei.
De la 10.443 MWh în 2018, producţia a înregistrat un vârf de 10.558 MWh în 2020 şi a ajuns la 10.019 în 2024. În acelaşi timp, cheltuielile cu personalul aproape s-au dublat la 742 mil. lei, iar remuneraţia fixă brută a CEO-ului a crescut cu 50%, la 684.000 de lei. Acesta a primit şi bonusuri de performanţă (componenta variabilă) – 222.464 lei în 2022, 1,43 mil. lei în 2023 şi 1,71 mil. lei în 2024.
