"Estimez că în mediepentru o companie închisă evaluarea acesteia poate creşte cu 25% înurma listării. Preţul unei companii depinde şi de alţi factori,precum structura acţionariatului, modul de promovare, precum şiconjuctura pieţei de capital din acel moment care influenţeazăvaloarea primei de lichiditate", este de părere Paşol.
El dă ca exemplulistarea Fondului Proprietatea (FP), ale cărui acţiuni setranzacţionau pe piaţa OTC înainte de listare la un preţ de circa0,5 lei/titlu, iar în prima zi de listare pe Bursă, cotaţia acestortitluri a urcat cu aproape 30%, la 0,6495 lei. Titlurile FP s-autransferat pe bursă în prima lună la un nivel mediu de 0,615 lei,cu 23% peste preţurile practicate pe piaţa OTC, iar indicelebursier BET s-a apreciat cu 10% în aceeaşi perioadă, astfel cădiferenţa de preţ plătită în plus în cazul fondului a fost de circa15%.
"O companie mai micăva avea o primă de lichiditate mai scăzută, dar va fi totuşi ovaloare în plus faţă de situaţia în care firma este închisă. Credcă dacă conjunctura de piaţă era mai favorabilă în momentullistării Fondului Proprietatea, prima de lichiditate ar fi fost mairidicată. De asemenea, acţiunile unei companii închise setranzacţionează mult mai greu decât se tranzacţionau titlurile FPpe piaţa OTC, aşa că prima de lichiditate în cazul fondului ar fimai mare decât diferenţa de preţ care a rezultat între preţul de labursă şi cel de pe OTC. Fondul Proprietatea este un exemplu foartebun în acest sens, dar, din păcate, singular", a precizatPaşol.
El mai spune că atuncicând o companie se listează pe bursă, conducerea are o evaluareinternă a societăţii, dar pe care nu o face publică, astfel încâteste greu de estimat cu exactitate care este diferenţa de preţ înplus pe care o plătesc investitorii de pe bursă.
"Cred că este vorbamai mult de un discount de nelichiditate care se aplică companiilorînchise decât o primă de lichiditate pentru cele listate. Esteadevărat că o companie listată valorează mai mult decât unaînchisă, dar depinde de free-float (acţiuni libere latranzacţionare), de cât de vulnerabili se simt minoritarii încompania respectivă, de seriozitatea acţionarului majoritar să numute profiturile dintr-o companie în alta şi să nu dilueze fărămotiv pe minoritari şi de cvorumul cu care se iau deciziileimportante în societate", spune Florin Ilie, directoruldepartamentului pieţe de capital al ING Bank.
Nivelul primei delichiditate depinde şi de încrederea pe care o au acţionariiminoritari în companie şi acest lucru este subiectiv, de la om laom, consideră Ilie.
Analistul mai spune căîn condiţii ideale nivelul plătit în plus de investitorii de labursă poate fi mai ridicat şi cu 50% faţă de o companie închisă,dar că aceste cazuri lipsesc de cele mai multe ori în practică, maiales pe piaţa de la Bucureşti.
În ultimii animinoritarii companiilor listate au avut probleme în a obţine unpreţ rezonabil de ieşire din acţionariat atunci când proprietariicompaniilor au dorit să delisteze firmele sau să ajungă laparticipaţii de control.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
