Bursa de Valori Bucureşti a marcat marţi o şedinţă de recuperare, indicele de referinţă BET apreciindu-se cu 0,65% după trei zile de scăderi accentuate determinate de trendul pieţelor internaţionale. Spre comparaţie, bursa americană a deschis de asemenea şedinţa de marţi în creştere, iar alţi indici majori europeni au trecut de pe scădere pe creştere doar după deschiderea din Statele Unite.
„Fondurile de pensii de la noi asigură cât de cât un anumit suport. Dacă acţiunile cunosc o cădere accentuată, atunci fondurile de pensii, care lunar primesc o anumită contribuţie din partea statului, intervin în piaţă, mai ales că orizontul lor este pe termen lung şi se uită la acţiunile care au o politică de dividend stabilă“, a spus Costin Brumă, broker în cadrul Swiss Capital, în emisiunea de business ZF Live din 6 august. Sunt totuşi acţiuni, precum Banca Transilvania şi OMV Petrom, la care poziţiile fondurilor de pensii s-au mai redus în ultimul timp, însă din cauza atingerii pragurilor maximale conform normelor de investiţii ca urmare a creşterii preţurilor. „Este un lucru pozitiv până la urmă pentru piaţă pentru că a adus lichiditate“, adaugă Brumă.
Fondurile de pensii au intrări din partea celor peste 8 milioane de participanţi de aproximativ 1,5 mld. lei pe lună, bani din care pot investi în acţiuni aproximativ 25%, adică circa 350-370 mil. lei. La 20 de şedinţe de tranzacţionare pe lună, această sumă înseamnă aproximativ 17-18 mil. lei în medie pe zi, adică 3,5-3,8 mil. euro.
Spre comparaţie, media zilnică de tranzacţionare a acestui an este de 134 mil. lei, adică aproximativ 27 mil. euro, ceea ce înseamnă că pensiile asigură în medie circa 13%-14% din lichiditatea pe toate tipurile de instrumente. Pe acţiuni, lichiditatea este de 73-75 de milioane de lei pe zi, adică 14-15 mil. euro, ceea ce înseamnă că fondurile de pensii acoperă până la 27%, arată calculele ZF.
Luni, lichiditatea pe acţiuni s-a ridicat la 261 mil. lei, nivel mai mult decât dublu faţă de media zilnică de tranzacţionare, în timp ce marţi aceasta a depăşit 100 mil. lei şi s-a situat sub media zilnică.
„Putem spune că de câteva luni vedem o reducere a poziţiilor fondurilor de investiţii străine pe România, mai ales în contextul creşterii accentuate a pieţei din ultimul an, pentru că totul este legat de fundamente. Chiar dacă unele acţiuni, cum este Banca Transilvania de exemplu, încă prezintă potenţial de creştere, puse în context regional, da, fondurile îşi mai reduc din poziţii. Am observat acest lucru şi zilele trecute“, a mai spus Costin Brumă.
Pieţele internaţionale au început un trend descendent în ultimele zile pe fondul mai multor cauze – încetinire sau recesiune în SUA, rapoarte de producţie sub aşteptări şi mai puţine locuri de muncă noi, aşteptări de reducere mai rapidă şi mai abruptă a ratei dobânzilor, evaluări deja ridicate şi corecţii pe acţiunile big tech, dar şi o apreciere abruptă a yenului japonez şi o potenţială extindere a conflictului în Orientul Mijlociu.
Japonia a avut marţi o revenire surprinzătoare de 10,24% prin indicele Nikkei 225, după scăderi de 12,4% luni şi de 5,8% vineri – scăderea de luni fiind cea mai mare din 1987 încoace. Şi indicii americani au deschis ziua de marţi pe plus – S&P 500 cu 1,3%, Dow Jones cu 1,5% şi NASDAQ cu 1,6%, după ce S&P 500 suferise luni cea mai mare scădere în aproape doi ani. La polul opus, scăderi au înregistrat indicii de la Londra – FTSE 100 (-0,5%), Paris – CAC 40 (-1), Frankfurt – DAX (-0,5%), însă au revenit pe creştere după deschiderea sesiunii din SUA, potrivit datelor agregate de ZF de la Investing.com.
„Investitorii încă sunt puţin conservatori cu privire la revenirea preţurilor, însă până la urmă totul ţine de percepţie. Dacă ne uităm în Statele Unite la acţiunile din zona tehnologiei, Amazon, Meta, Microsoft, Apple, vedem că rezultatele lor sunt mai bune decât consensul. Pe de o parte, ştirea cu privire la Buffett că şi-a redus jumătate din poziţie a fost percepută pentru viitor ca fiind negativă. A fost coroborată cu diferite date macroeconomice şi asta a dus la un sentiment de panică ce a durat două zile. În analiza tehnică se mai spune că dacă pieţele sunt vinerea în cădere şi-ar continua trendul şi în următoarea luni. Astăzi vedem că există însă o anumită stagnare“, afirmă reprezentantul Swiss Capital.
Majoritatea burselor europene au înregistrat scăderi de 2%-3% luni, iar indicii americani au deschis şedinţa cu scăderi de 2,6% (Dow Jones), 3,1% (S&P 500) şi 4% (Nasdaq), ulterior domolindu-şi uşor scăderile. Indicele de referinţă BET al Bursei de la Bucureşti a scăzut cu 3,6%, cel mai pronunţat declin din decembrie 2022 încoace, care a urmat unei scăderi de 1,1% vineri.
A fost cea mai aglomerată şedinţă din istoria Bursei de la Bucureşti. Nu mai puţin de 36.700 de tranzacţii au realizat investitorii pe 5 august 2024 în siajul scăderilor de pe pieţele externe, fiind depăşit momentul COVID-19, izbucnirea războiului din Ucraina, dar şi listarea Hidroelectrica. Spre comparaţie, precedentul record era în picioare din 7 martie 2022, respectiv 25.400 de tranzacţii, adică la câteva zile de când investitorii aveau să realizeze că pentru prima oară în 50 de ani se confruntau cu un risc major: începrea unui război în toată regula în Estul Europei.
Pe de altă parte, indicele volatilităţii VIX, supranumit „indicele fricii“, a înregistrat luni mai mult de o dublare faţă de vineri, de la 23,4 puncte la peste 50 de puncte, arătând incertitudini crescute şi aşteptări de volatilitate. Ulterior, a închis ziua cu o creştere de 64,9%, la 38,57 de puncte. Marţi, la ora redactării acestei analize, VIX scădea cu 16%-17%, la circa 30 de puncte. Când incertitudinile sunt ridicate şi au tendinţa să persite, acesta creşte, iar când piaţa este caracterizată de calm, acesta scade, oferind investitorilor posibilitatea să genereze profituri din nivelurile de volatilitate aşteptate. În timpul crizei din 2008 şi al celei din 2020, VIX a avut valori record chiar şi de peste 80 de puncte.
Marţi, indicele principal BET al Bursei de la Bucureşti a înregistrat o recuperare de 0,65%, cele mai mari creşteri fiind la Purcari (3,38%), One United Properties (2,25%), Conpet (1,93%), Aquila Part Prod Com (1,57%), MedLife (1,5%), OMV Petrom (1,32%), Transport Trade Services (1,26%), Romgaz (1,05%), Hidroelectrica (0,83%), Digi (0,67%), Banca Transilvania (0,55%) şi Nuclearelectrica (0,55%). Cele mai tranzacţionate acţiuni au fost OMV Petrom (29,2 mil. lei), Banca Transilvania (15,5 mil. lei) şi Hidroelectrica (10,3 mil. lei).
„Trebuie să ne uităm cam ce sectoare sunt afectate. La Bursa de Valori Bucureşti avem preponderent companii din energie, sectorul bancar, companii a căror activitate este matură, nu sunt companii de creştere. Chiar şi Banca Transilvania, care a fost o acţiune de creştere, acum devine din ce în ce mai mult o acţiune matură. La noi ar trebui ca impactul să fie mai puţin important versus pieţele externe. Există această percepţie a investitorilor de retail că ar putea să ne afecteze şi pe noi o criză şi ei reacţionează primii la panică“, explică Costin Brumă.
Cât despre perioada următoare, brokerul spune că este complicat să avem o acurateţe în a preconiza cum va evolua bursa, nu doar din cauza indicatorilor economici, ci şi din cauza incertitudinilor legate de războiul din Ucraina sau de războiul din Israel.
„Toate aceste lucruri crează incertitudini. Avem şi alegeri, avem şi incertitudini legate de ce se va întâmpla anul viitor cu taxele. Trecutul a fost mai uşor de previzionat faţă de viitor. Pentru 2024 se ştia că vor fi alegeri şi pentru prima parte a anului te uitai doar la analiza fundamental cu privire la companii, acum intervine şi partea macro şi şi politicul îşi spune cuvântul“, afirmă Costin Brumă.
