• Leu / EUR4.7345
  • Leu / GBP5.2361
  • Leu / USD4.2201
Burse - Fonduri mutuale

Politicienii refuză privatizările prin Bursă: opoziţia le ignoră, Guvernul le amână

Autor: Andrei Chirileasa

29 mai 2011 1732

Uniunea Social Liberală (USL), principala forţă politică dinopo­ziţie, şi-a prezentat vineri programul economic, care nuconţine nicio referire la privatizarea prin bursă a companiilor destat.

Pe de altă parte, guvernul PDL promite de mai bine de un anvânzarea pe bursă a unor pachete de acţiuni din portofoliulstatului. La începutul anului Guvernul estima să încaseze dinprivatizări circa 700 mil. euro în 2011, însă cu toate că seapropie sfârşitul primului semestru niciun cent nu a fost obţinutla buget, nici măcar din vânzarea unui pachet minoritar.

Din 2005 până în prezent, statul a listat doar două companii pebursă, Transgaz şi Transelectrica, de pe urma cărora a strâns circa100 de milioane de euro.

În schimb, statul insistă să rămână acţionar 100% la cele maimari companii din sectorul energetic sau din transporturi, deşimulte dintre acestea func­ţionează ineficient şi nu aduc niciun felde beneficii acţionarului majoritar.

Listarea unor pachete minoritare de acţiuni la companiile încare statul are controlul ar rezolva dintr-un foc mai multeprobleme: ar transparentiza activitatea acestora şi le-ar determinasă devină mai eficiente şi ar aduce venituri suplimentare la buget,într-un mod transparent.

Este de neînţeles de ce politicenii refuză în continuareprivatizările prin bursă, dar îşi asumă în continuare privatizăridirecte, netransparente, atât de criticate în ultimii douăzeci deani, apreciază analiştii.

"Tranzacţiile pe bursă sunt mai eficiente şi mai transparente.Poţi să vinzi mai uşor pe bursă, poţi găsi mai mulţi investitori şipoţi strânge bani şi prin vânzarea unor pachete minoritare, adicăstatul nu trebuie să renunţe la controlul asupra companiilorstrategice", explică Răzvan Paşol, preşedintele firmei de brokerajIntercapital Invest.

Polonia rămâne cel mai bun exemplu în privinţa privatizărilorprin bursă şi a modului în care statul poate folosi mecanismelepieţei de capital în folosul său. Toate marile privatizări derulateîn Polonia în ultimii 15 ani s-au realizat prin bursă, iar statulpolonez a reuşit să păstreze controlul asupra companiilorstrategice, cum ar fi cea mai mare bancă (PKO), cele mai maricompanii petroliere (PKN Orlen şi PGNIG) sau cele mai mari companiienergetice (PGE şi Tauron), însă a atras în acelaşi timp miliardede euro. Păstrarea controlului statului este importantă, o afirmăchiar oficialii polonezi, şi pentru a împiedica eventuala delistarea companiilor. Pe de altă parte, prin vânzarea acţiunilor pe Bursă,statul poate controla companiile chiar şi cu mai puţin de 50%.

"Aşa cum se întâmplă în Polonia, poate să influenţeze deciziileinclusiv dacă nu mai e acţionar majoritar. Asta e şi ceea ceîncercăm să convingem statul, că poate avea putere de decizie şi cumai puţin de 50% din acţiuni, chiar şi cu 25%", spune polonezulGreg Konieczny, şeful reprezentanţei locale a Franklin Templeton,administratorul Fondului Proprietatea.

Mai mult, polonezii au reuşit recent să listeze banca BGZ,controlată de grupul olandez Rabobank, vânzând pe bursa dinVarşovia un pachet de 37% din acţiuni, deţinut de ministerultrezoreriei, cel care administrează participaţiile statuluipolonez.

În schimb, statul român a cedat mult prea repede partida înraport cu investitorii strategici care au cumpărat cele mai maricompanii din alte sectoare strategice precum bănci, metalurgie sautelecom. Austriecii de la Erste nu se grăbesc să listeze BCR, ceamai mare bancă locală, deşi şi-au asumat acest lucru princontractul de privatizare din 2006, iar statul, care nu mai areacţiuni, nu mişcă niciun deget, lăsând SIF-urile să ducă singureaceastă luptă.

Nici la Romtelecom, unde statul mai deţine încă 46% din acţiuni,reprezentanţii Ministerului Comunicaţiilor nu par hotărâţi să vândămăcar un pachet mic pe Bursă, astfel încât să listeze companiaînainte ca grecii de la OTE să o preia în totalitate. Aici statular avea pârghiile pentru a forţa listarea, o spun chiar cei care ausemnat contractul de privatizare cu grecii, iar vânzarea pe bursă aRomtelecom ar putea fi prima ofertă care ar atrage un interesridicat din partea investitorilor locali de retail, având în vederenotorietatea companiei pe piaţă.

Polonia are în prezent peste un milion de investitori persoanefizice, tocmai pentru că a vândut pe bursă companiile cunoscute şile-a dat posibilitatea micilor investitori să cumpere acţiuni.Astfel, fiecare ofertă a statului polonez a adus zeci de mii sauchiar sute de mii de investitori noi în piaţă, formând astfelnucleul de investitori care să susţină şi ofertele ce au urmat.

Polonezii au acţionat în paralel şi pentru a crea cererea deacţiuni prin fondurile de pensii, fonduri mutuale şi firme deasigurări. Fondurile de pensii au fost obligate să investeascăaproape exclusiv în acţiuni listate pe bursa din Varşovia, iarcreşterea activelor acestora la peste 55 de miliarde de euro, înprezent, a asigurat banii necesari pentru a susţine vânzările deacţiuni ale statului.

Astfel, numai în ultimii trei ani polonezii au strâns peste 8mld. euro din privatizări pe bursă, din care peste 3 mld. euro doardin vânzarea PZU - cel mai mare asigurător polonez, iar anul acestaau în plan noi oferte, printre care vânzarea unui pachet minoritardin PKO BP, cea mai mare bancă din Polonia, şi a unui pachet de 53%în grupul petrolier Lotos.

Guvernul de la Bucureşti şi-a asumat pentru acest an vânzareaunui pachet de 9,84% din OMV Petrom, în care statul este acţionarminoritar cu 20,6%, şi a câte 15% din Transgaz (TGN) şiTranselectrica (TEL), prevăzând în buget venituri din privatizăride 700 mil. euro. Spre deosebire de Polonia, care are un calendarbine definit, Guvernul României nu ştie nici acum dacă vindepachetul din Petrom până la finele lunii iulie, cum este prevăzutîn contractul semnat cu intermediarul (consorţiul condus de grupulrus Renaissance Capital), sau dacă amână oferta pentru lunaseptembrie. O amânare ar da peste cap şi ofertele de laTranselectrica şi Transgaz unde nici măcar nu a fost alesintermediarul, în timp ce oferta publică iniţială (IPO) pentrulistarea unui pachet de 15% din Romgaz, aprobată de asemenea deGuvern în septembrie 2010, nu poate avea loc mai devreme de primultrimestru al anului viitor, iar termenul continuă să se dilate.

Cu toate astea, reprezentanţii Ministerului Economiei nu aunicio problemă în a vorbi despre listarea în 2012 a unor pachete de10-15% din acţiunile Hidroelectrica sau Nuclearelectrica, la felcum fostul ministru al economiei Adriean Videanu dădea ca sigură înurmă cu un an listarea Romgaz până la finele lui 2010.

Cu astfel de angajamente nerespectate, nu e de mirare căreprezentanţii fondurilor de investiţii străine care s-au întâlnitcu reprezentanţii Ministerului Economiei în cadrul unei conferinţeorganizate la Londra de Bursa de Valori Bucureşti, în urmă cu douăluni, au întrebat de nenumărate ori cât de serios este statul înrespectarea acestor angajamente.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi americanii de la FranklinTempleton, care administrează Fondul Proprietatea, sunt principaliifactori care presează statul să demareze mai repede programul deprivatizare prin Bursă. Reprezentanţii celor două instituţii afirmăcă doar aşa poate fi impulsionată restructurarea şi eficientizareacompaniilor de stat, opinie susţinută de majoritatea analiştilor şimanagerilor de fonduri locali.

"Este important ca statul să listeze pachete minoritare deacţiuni la companiile din sectoare strategice (de ex. energie) lacare este acţionar majoritar, pentru a le impulsiona să seeficientizeze, a le creşte gradul de transparenţă şi implicitvaloarea. Iar acest demers ar trebui început cu companiile care nusunt încă listate, pentru ca acolo s-ar obţine impactul cel maiputernic din toate punctele de vedere. O asemenea abordare aducemulte avantaje pe termen lung atât pentru companiile respective,cât şi pentru piaţa locală de capital, iar decizia este exclusiv înmâna acţionarului majoritar, statul", explică Radu Hanga,directorul general al BT Asset Management, administratorul celuimai mare fond de acţiuni de pe piaţa locală.

"Programul de privatizare a companiilor de stat prin Bursă estefoarte important pentru că aduce investitori noi în companii, iaracestea trec la un alt nivel din punctul de vedere altransparenţei, al raportărilor, dar şi al managementului, care vafi obligat să urmărească performanţa", spune Răzvan Paşol.

Companiile listate sunt obligate să-şi publice trimestrialsituaţiile financiare în termen de cel mult două luni de lasfârşitul trimestrului. Astfel, la companiile de pe Bursă se cunoscîn acest moment rezultatele pe primul trimestru, în timp ce pesite-urile unor companii precum Hidroelectrica sau Nuclearelectricanu sunt disponibile încă rezultatele pe 2010.

În plus, listarea unor pachete semnificative poate permiteaccesul în consiliile de administraţie ale companiilor unoradministratori independenţi, veniţi din mediul privat, care să punăpresiune asupra managementului privind eficientizarea. În prezent,Fondul Proprietatea are reprezentanţi în consiliile deadministraţie ale celor mai mari companii din energie.

Pe de altă parte, aducerea unor companii importante de stat peBursă poate ajuta la atragerea de investitori străini pe piaţalocală şi chiar la creşterea investiţiilor străine directe, pemăsură ce creşte notorietatea României ca destinaţie deinvestiţii.

În urma programului de privatizări prin piaţa de capital,Polonia a ajuns cea mai fierbinte piaţă din estul Europei, lucruconfirmat săptămâna trecută la CEE IPO Summit, organizat de bursadin Varşovia, la care au participat cele mai mari bănci deinvestiţii din lume. În schimb, România rămâne încă o destinaţiepuţin cunoscută marilor investitori străini.

"României îi lipsesc tranzacţiile mari, poveştile de succes caresă atragă atenţia investitorilor. Fondul Proprietatea a fost unexemplu singular, care într-adevăr a făcut să se vorbească despreRomânia, însă este nevoie de mai mult, de mai multă lichiditate pepiaţă. Dacă Guvernul reuşeşte o listare de succes cu Petrom şicontinuă pe această cale cu Transelectrica, Romgaz şi celelalte, seva acumula o masă critică şi România va intra pe radareleinvestitorilor care vor începe să se gândească să-şi aducă baniiaici", spune Tibor Pandi, şeful Citibank România.

Efectul secundar al acestei politici ar fi dezvoltarea pieţei decapital şi crearea unei alternative de finanţare pentru companiilelocale, mult prea dependente de bănci în ultimii ani.

Principalele valute BNR - marţi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7345
Diferență: 0,0528
Ieri: 4.7340
Azi: 4.2201
Diferență: 0,5983
Ieri: 4.2129
Azi: 5.2361
Diferență: -0,6395
Ieri: 5.2448
Azi: 4.2663
Diferență: -0,0913
Ieri: 4.2801