România se menţine în coada clasamentului european în ceea ce priveşte investiţiile în fonduri mutuale deschise, ţinând cont de faptul că un român are, în medie, 247 de euro plasaţi în astfel de instrumente. Valoarea ne situează ţara pe penultimul loc dintr-un top de 28 de state, reuşind să depăşim la limită doar Bulgaria (217 euro per capita), conform calculelor realizate de ZF pe baza celor mai recente date de la Asociaţia Europeană a Fondurilor şi Administratorilor de Active (EFAMA) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI).
„Rata de penetrare a activelor fondurilor de investiţii este mult mai scăzută în România decât în alte ţări europene“.
„Sunt mai multe motive aici, dar cred că cel mai important este acela al dobânzilor relativ ridicate pe care le observăm în România faţă de alte ţări, chiar dacă, în ultimii ani, nivelul acestora s-a situat sub rata inflaţiei“, spune Horia Braun, CEO al Erste Asset Management.
Diferenţa faţă de vecinii regionali rămâne semnificativă. Un maghiar investeşte cu 60% mai mult (396 euro), în timp ce un croat are de peste trei ori mai mult (821 euro). Grecii sunt de şapte ori peste noi (1.738 euro), iar polonezii şi cehii depăşesc pragurile de 900, respectiv 1.200 de euro per capita, demonstrând o adopţie mult mai avansată a economisirii prin fonduri.
Decalajul este şi mai evident în contextul în care FMI estimează pentru 2025 un produs intern brut per capita de circa 19.000 de euro în România, faţă de 22.000 de euro în Croaţia, 30.000 de euro în Spania, 40.000 de euro în Franţa şi 50.000 de euro în Suedia.
„Acest context de dobânzi ridicate a fost alimentat în ultimii ani şi de nevoile tot mai mari de finanţare din partea statului, care au făcut ca randamentele titlurilor emise de acesta să depăşească, uneori semnificativ, nivelul dobânzilor pe termen scurt de pe piaţa monetară, setând o ştachetă ridicată pentru randamentele fondurilor deschise locale“, adaugă Horia Braun.
Discrepanţa devine tot mai mare pe măsură ce ne uităm spre Vestul şi Nordul Europei. Spania, de exemplu, înregistrează 8.025 euro per capita, Regatul Unit 22.978 euro, iar Suedia 60.683 euro. ţări precum Irlanda şi Luxemburg - considerate paradisuri fiscale - ating valori de sute de mii sau chiar milioane de euro pe cap de locuitor, conturând o ligă complet diferită în ceea ce priveşte apetitul pentru investiţii şi dezvoltarea pieţelor de capital.
„La motivul menţionat aş mai adăuga unul legat de condiţiile în care se realizează investiţia în fonduri. De exemplu, investitorii instituţionali locali - fonduri de pensii şi societăţi de asigurări -, care în Occident au adesea expuneri semnificative în fonduri de investiţii, în România au o expunere redusă din diverse motive, inclusiv legate de reglementare: spre exemplu, limita fondurilor de pensii pentru investirea în organisme de plasament colectiv în valori mobiliare a fost majorată doar recent de la un nivel foarte redus de 5% din activ“, continuă reprezentantul Erste.
La finele lunii martie, Erste AM înregistra active de 5,2 miliarde de lei, fiind astfel al patrulea cel mai mare manager de investiţii din România, cu o cotă de piaţă de 18,5%, potrivit datelor Asociaţiei Administratorilor de Fonduri.
Activele nete ale organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) din Europa, adică ale tuturor fondurilor mutuale, s-au situat la o valoare de aproximativ 14.668 de miliarde de euro la finalul lunii decembrie 2024, în creştere cu 12% faţă de finalul lunii decembrie 2023, conform statisticilor EFAMA.
„Din perspectiva investitorilor individuali, lipsa unei «instituţii» a consultantului de investiţii face ca accesul la fonduri de investiţii să pară unul sofisticat, opac şi limitat la sume mari şi la investitori cunoscători, când de fapt fondurile mutuale sunt instrumente utilizate la scară largă în Occident de către investitorii mici şi mai puţin sofisticaţi“, mai spune Horia Braun.
În pofida poziţiei ocupate de România în top, piaţa locală a înregistrat anul trecut unul dintre cele mai ridicate ritmuri de creştere a activelor gestionate de administratorii de fonduri mutuale din Europa. De altfel, din două materiale similare realizate de ZF în 2024 şi 2023 (cu datele din anii precedenţi) reiese că industria de asset management a mai redus din diferenţa faţă de locurile imediat următoare din clasament, precum Ungaria şi Croaţia.
„Evoluţia este bună, dar trebuie să continuăm. Printre factorii care ar explica decalajul aş numi 1) nivelul general de educaţie, 2) nivelul veniturilor personale şi al celor alocate economisirii, 3) insuficienta promovare a investiţiilor financiare. Trebuie să investim în continuare în educaţie financiară, popularizarea investiţiilor şi informarea investitorilor. Noi am arătat că se poate în domeniul ETF-urilor“, spune Răzvan Paşol, CEO al Patria Asset Management.
Compania administrează primul şi cel mai mare ETF (exchange traded fund/fond tranzacţionat la bursă) de la Bursa de Valori Bucureşti, fiind vorba despre Fondul Deschis de Investiţii ETF BET Patria-TradeVille (simbol bursier TVBETETF), care urmăreşte performanţa indicelui de referinţă BET. În ultimul an, fondul este pe plus cu 9%, pe o lichiditate de 365 mil. lei.
