O problemă care a apărut la Bursă: Prea mulţi bani aleargă după prea puţine companii la bursă. Revoluţia ETF-urilor ia pe sus Bursa de Valori Bucureşti. Cum transformă piaţa de capital achiziţiile automate de acţiuni din indicele BET. Citiţi în ziarul de azi 10 articole care analizează revoluţia ETF

Bursă. Cum funcţionează un ETF listat la Bursa de Valori Bucureşti: un participant autorizat creează unităţi de fond, iar administratorul cumpără zilnic acţiuni din indice - citiţi mai mult aici

Bursă. Ce cumperi de fapt atunci când cumperi un ETF pe indicele BET: patru companii concentrează 60% din coş, iar energia şi băncile fac împreună peste 85% - citiţi mai mult aici

Bursă. Cine decide cine intră şi cine iese din indicele BET: cinci oameni se reunesc în prima săptămână din septembrie, iar coşul este plin – 20 de companii pe 20 de locuri - citiţi mai mult aici

Bursă. Ce se întâmplă cu acţiunile unei companii scoase din indice: fondurile care replică BET sunt obligate să vândă, indiferent de preţ sau de rezultatele emitentului - citiţi mai mult aici

Cum schimbă ETF-urile bursa de la Bucureşti şi evoluţia acţiunilor? Revoluţia ETF-urilor la Bursă: banii intră automat în acţiunile din indici, fără să treacă prin fundamentele companiilor. Cel mai mult câştigă emitenţii cu free float mic. „Pe o piaţă în creştere apare un fenomen de autoîntreţinere a tendinţei de a cumpăra. La fel şi invers“ - citiţi mai mult aici

ETF-urile au devenit produsul la modă în rândul investitorilor de la Bursa de Valori Bucureşti, iar argumentul care circulă este simplitatea: cumperi un singur instrument şi ai expunere pe toată piaţa, fără să alegi companii şi fără să citeşti rapoarte.

În pagina 5 de astăzi au fost prezentate 8 ştiri despre ETF-uri care urmează să fie publicate pe parcursul zilei de astăzi.

Efectul asupra pieţei apare după ce banii intră în fond. Un ETF pe indice nu face analiză: administrarea este pa­sivă, emitenţii sunt aleşi de Comitetul indicilor, iar fondului îi este interzis să investească în acţiuni din afara coşului. Atâta timp cât o companie rămâne în indice, este cumpărată proporţional cu ponderea ei, indiferent de rezultate sau de preţ. Cum cererea se descarcă pe acţiunile efectiv disponibile, avantajaţi sunt emitenţii cu free float mic - Hidroelectrica 19,9%, Nuclearelectrica 17,5%, Cris-Tim 34,5%. Evoluţiile din acest an merg în aceeaşi direcţie: Cris-Tim circa Ă190%, Premier Energy peste Ă120%, Electrica peste Ă100%, faţă de Ă42% la Banca Transilvania.

Consecinţa mai puţin evidentă este că a redevenit important pentru o companie să fie în indicele principal.

În ultimii ani, includerea în BET conta mai ales pentru vizibilitate şi pentru accesul la fondurile de pensii.

Acum înseamnă şi un cumpărător care revine automat, lună de lună, atâta timp cât investitorii de retail continuă să pună bani în fonduri pe indici.

Criteriul principal de selecţie în coşul indicelui rămâne lichiditatea, măsurată prin coeficientul de lichiditate, iar ajustările se fac trimestrial, prin deciziile Comitetului indicilor. Pentru un emitent aflat la limită, diferenţa dintre a fi înăuntru şi a fi afară a crescut.