Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor deCriminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au trimis în judecatăluni opt persoane acuzate că ar fi manipulat preţul acţiunilorBăncii Transilvania prin intermediul unor tranzacţii derulate peBursă pe parcursul anului trecut. Cele opt persoane sunt HoriaCiorcilă, preşedintele băncii, Claudiu Silaghi, fostvicepreşedinte, două rude ale lui Silaghi, doi bancheri ai Bank ofCyprus România şi doi brokeri.
"Concret, acuzaţii au avut informaţia, au cumpărat la un preţ şi auvândut la unul mai mare, în nume personal. Practic, la numărul deacţiuni ei au putut să impună preţul lor şi de aici câştigul lor",au explicat surse din cadrul DIICOT citate de Mediafax. Aceleaşisurse au precizat că ceea ce s-a obţinut ilicit din manipulareapieţei de capital, având informaţii confidenţiale, se recicleazăprin spălare de bani.
Totuşi, între informaţiile cuprinse în comunicatul publicat luni deDIICOT şi acuzaţiile aduse celor opt învinuiţi apar o serie deneconcordanţe. Avocaţii specializaţi în legislaţia pieţei decapital susţin că din informaţiile cuprinse în comunicat reiese căpersoanele acuzate ar fi folosit informaţii privilegiate înrealizarea de tranzacţii, ceea ce nu reprezintă manipulare a pieţeide capital. Cele două tipuri de abuz de piaţă sunt tratate distinctîn legea pieţei de capital.
"Manipularea pieţei de capital este foarte delicată şi foarte greude stabilit, chiar şi la nivel european. Din ce reiese dincomunicat, ar fi vorba de tranzacţionare în baza informaţiilorprivilegiate. Nu cred că cele două acţiuni ar trebui confundate", aexplicat avocatul Cristian Duţescu, care a publicat şi o carteintitulată "Manipularea pieţei de capital".
Raportul CNVM arată că Silaghi ar fi folosit informaţiiprivilegiate
O poziţie similară au şi reprezentanţii CNVM, instituţia caresupraveghează piaţa de capital. "Am derulat un control tematic lasucursala din Cluj a SSIF IFB Finwest (firma de brokeraj prin carea tranzacţionat Claudiu Silaghi - n. red.) şi, pe bazarezultatelor, la jumătatea lunii iunie am ajuns la concluzia că sepoate vorbi de tranzacţii pe baza unor informaţii privilegiate.Procurorilor le-am spus că este o posibilitate să se fi divulgatinformaţii şi pe baza acestora să se fi realizat tranzacţii", adeclarat Lorand Istvan Kralik, comisar al CNVM.
Potrivit raportului CNVM citat de Mediafax, Claudiu Silaghi, careera anul trecut membru în Consiliul de Administraţie al BănciiTransilvania, ar fi realizat tranzacţii în contul Doinei Cojocaru,soacra sa, însă ar fi insistat ca ordinele să fie transmise prinintermediul telefonului mobil, astfel încât să nu poată fiînregistrate.
În perioada 9 septembrie - 6 decembrie, Silaghi ar fi cumpărat prinintermediul contului Doinei Cojocaru 33,6 milioane de acţiuni TLVpe care le-a vândut pe 9 decembrie pentru suma totală de 80,64 mil.lei (crca 19 mil. euro), iar banii rezultaţi din tranzacţii ar fifost transferaţi în contul său personal. Silaghi este acuzat căprin aceste tranzacţii ar fi asigurat o poziţie dominantă şi ar fiinfluenţat preţul acţiunilor TLV şi că ar fi folosit informaţiiprivilegiate, ştiind în calitatea de membru al CA de intenţia Bankof Cyprus privind achiziţia unui pachet semnificativ de acţiuni laTLV.
În perioada 9 septembrie - 6 decembrie, pe Bursă s-au tranzacţionatcirca 124 de milioane de acţiuni TLV, titlurile cumpărate deSilaghi reprezentând 27% din total. În aceeaşi perioadă, preţulacţiunilor a urcat cu circa 38%.
Potrivit raportărilor disponibile pe Bursă, Silaghi a vândut lafinele lunii august un pachet de 13,06 milioane de acţiuni TLV(1,2% din capital) pentru 21,15 mil. lei (5 mil. euro), iar laînceputul lui septembrie a mai vândut 21,5 milioane de acţiuni(circa 2% din capital), pentru 8,2 mil. euro. El deţinea acesteacţiuni în nume propriu. Cumpărătorul nu a fost anunţat la aceadată. Teoretic, tranzacţiile realizate de Silaghi prin contulsoacrei sale ar fi trebuit, de asemenea, raportate pe Bursă catranzacţii realizate de persoanele iniţiate.
"Agentul de la IFB Finwest care a deschis contul pe numele doamneiCojocaru nu a menţionat dacă aceasta este persoană iniţiată (dacăeste rudă a unui angajat sau administrator al băncii sau angajat alinstituţiei de credit - n. red). Aceasta a fost singura problemă dela IFB Finwest", a afirmat comisarul CNVM Lorand Istvan Kralik.
În cazul lui Ciorcilă lucrurile sunt maineclare
Horia Ciorcilă, preşedintele Băncii Transilvania, este de departecel mai sonor nume implicat în acest caz, însă acuzaţiile care i seaduc sunt susţinute, conform comunicatului DIICOT, doar de douătranzacţii care ar fi fost realizate pe 7 decembrie 2010 prinintermediul firmei Dodworth Limited cu sediul în Cipru care ar ficontrolată de Ciorcilă. Firma ar fi vândut un pachet de 8,9milioane de acţiuni TLV în valoare totală de 21,4 mil. lei cătreBank of Cyprus, iar Ciorcilă este acuzat că s-ar fi folositinformaţii privilegiate obţinute în calitate de preşedinte albăncii.
Procurorii nu spun însă când au fost achiziţionate acţiunile, ca încazul lui Silaghi. Teoretic, orice tranzacţie realizată de Ciorcilăsau de firmele controlate de acesta ar fi trebuit raportată peBursă, însă după tranzacţiile din decembrie nu a existat nicioraportare de acest fel.
Pe de altă parte, mulţi investitori de pe Bursă utilizează firmeoff-shore tocmai datorită faptului că este foarte greu de stabilito legătură între aceste firme şi acţionarii lor.
Numele firmei Dodworth Limited a apărut pentru prima dată publicîntr-o raportare a SIF Banat-Crişana (SIF1) din aprilie 2009, cândconducerea SIF a suspendat drepturile de vot în Adunarea Generală aAcţionarilor ale mai multor investitori, inclusiv această firmă, pemotiv că ar fi acţionat în mod concertat cu Horia Ciorcilă.
În urma acelei decizii, mai mulţi acţionari ai SIF Banat-Crişana audat în judecată compania, iar relaţiile dintre conducerea SIF şiconducerea Băncii Transilvania s-au răcit puternic. Recent, SIFBanat-Crişana a atacat în instanţă deciziile adunării generale aacţionarilor derulată în acest an la Banca Transilvania în urmacăreia SIF1 şi-a pierdut locul în Consiliul de Administraţie albăncii.
Acţiunile Băncii Transilvania (TLV) nu au resimţit foarteputernic şocul punerii sub acuzare a preşedintelui băncii, HoriaCiorcilă. Luni, imediat după publicarea comunicatului DIICOT,acţiunile au scăzut cu până la 6%, însă au revenit pe finalulşedinţei, închizând cu o scădere de 3,5%. Ieri, titlurile TLV s-autranzacţionat aproape pe tot parcursul şedinţei la acelaşi preţ lacare au închis luni, de 1,36 lei/acţiune, tot acesta fiind şipreţul de închidere. Valoarea tranzacţiilor cu acţiuni TLV înultimele două şedinţe a fost de doar 665.000 de lei (155.000 deeuro), păstrând nota lichidităţii scăzute de pe Bursă.AcţiunileBăncii Transilvania (TLV) nu au resimţit foarte puternic şoculpunerii sub acuzare a preşedintelui băncii, Horia Ciorcilă. Luni,imediat după publicarea comunicatului DIICOT, acţiunile au scăzutcu până la 6%, însă au revenit pe finalul şedinţei, închizând cu oscădere de 3,5%. Ieri, titlurile TLV s-au tranzacţionat aproape petot parcursul şedinţei la acelaşi preţ la care au închis luni, de1,36 lei/acţiune, tot acesta fiind şi preţul de închidere. Valoareatranzacţiilor cu acţiuni TLV în ultimele două şedinţe a fost dedoar 665.000 de lei (155.000 de euro), păstrând nota lichidităţiiscăzute de pe Bursă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
