♦ Câte benzinării ale maghiarilor de la MOL vedeţi în România? Sunt pe autostradă, sunt în oraşe, sunt şi prin sate ♦ Câte staţii Petrom sunt în Ungaria? Niciuna ♦ Câte Cris-Tim vedeţi în Belgia? Dar câte Mega-Image în Bucureşti? ♦ Aceeaşi asimetrie apare şi la bursă: cele mai mari companii care fac afaceri în România sunt listate oriunde, numai la Bucureşti nu ♦ Mega Image aparţine grupului Ahold Delhaize, listat la Amsterdam ♦ Dacia este a Renault, la Paris ♦ Orange este listată tot la Paris, Raiffeisen la Viena ♦ Lidl şi Kaufland sunt ale grupului Schwarz, care nu e listat nicăieri ♦ GDR-urile pot fi un început, dar ele funcţionează doar acolo unde există deja cerere locală, aşa că prioritatea rămâne creşterea numărului de companii româneşti la BVB şi a free floatului celor listate.
Oferta de companii de la Bursa de Valori Bucureşti, exprimată atât prin numărul de companii care intră la tranzacţionare cât şi prin valoarea IPO-ului, nu ţine pasul cu ritmul în care fondurile de pensii private acumulează bani prin contribuţii, de 2 mld. lei în medie lunar, adică la jumătate faţă de cât au atras Cris-Tim şi Electroalfa, astfel că fondurile ajung să vândă acţiuni şi fie se orientează spre burse externe, fie se cumpără între ele.
Ca de exemplu NN Pensii şi Carpathia. În aprilie, NN Pensii a vândut 1.983.947 de acţiuni Nuclearelectrica, iar cumpărătorul a fost fondul VITAL, administrat de Carpathia Pensii, care a intrat pe 1.908.070 de acţiuni prin
Pilon 2, potrivit datelor ZF şi a calculelor din rapoarte. Pachetul valora circa 135 mil. lei. Din 2021 până la finalul lui 2025, NN avusese exact 12.450.000 de acţiuni Nuclearelectrica, lună de lună, fără nicio modificare, adică strategia buy and hold clasică a Pilonului II.
Vânzările au început în februarie 2026 şi s-au accelerat în aprilie, iar cumulat fondul a ieşit din 22% din poziţie.
