Cele mai mari 15 companii de stat controlate de Ministerul Economiei au ajuns anul trecut la afaceri de peste 23 de miliarde de lei (5,4 miliarde de euro), în creştere cu 15% comparativ 2010. Cele mai consistente avansuri au fost bifate de Complexurile Energetice din bazinul Olteniei, producătorii termo înregistrând rezultate record de la înfiinţarea lor pe fondul secetei care a lovit producţia hidro.
Totodată, Romgaz îşi păstrează titlul de cea mai profitabilă companie de stat, marja de profit a producătorului de gaze fiind chiar mai mare decât cea raportată de Petrom. Toate aceste companii vor fi privatizate, fie prin bursă, fie cu investitori strategici.
În anul privatizării, când statul român se pregăteşte să listeze pe bursă pachete minoritare din perlele energetice, Romgaz, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, dar şi să vândă participaţii majoritare din producătorii de energie termo, topul celor mai mari 15 firme din portofoliul Ministerului Economiei în funcţie de afacerile din 2011 arată rezultate în creştere cu circa 15%, de la 20,1 miliarde de lei la circa 23,2 miliarde de lei.
Romgaz, mai profitabilă decât Petrom
Romgaz, singurul producător de gaze naturale controlat de statul român, a ajuns anul trecut la afaceri de peste 4 miliarde de lei, în creştere cu circa 13% comparativ cu 2010, în timp ce profitul companiei a ajuns la 762 de milioane de lei. Astfel, marja de profit la care a lucrat Romgaz în 2011, calculată ca raport între profitul net şi cifra de afaceri, a fost de 18,8%, cu acest rezultat compania de stat devansând profitabilitatea Petrom, care a fost anul trecut de circa 16,6%.
Cu acest rezultat, Romgaz a devenit mai profitabilă decât toţi giganţi petrolieri precum ExxonMobil, Shell sau BP, una dintre explicaţii, care se poate aplica şi în cazul Petrom, fiind nivelul redevenţelor foarte scăzut perceput de statul român pentru producţia de petrol şi gaze. Anul acesta, statul se pregăteşte să listeze pe bursa de valori un pachet de 10% din acţiunile companiei.
Complexurile energetice, afaceri istorice înainte de vânzare
Cele mai mari creşteri au fost atinse însă de cele trei complexuri energetice din bazinul Olteniei. Astfel, Complexul Energetic Turceni a ajuns la afacei de peste două miliarde de lei, în creştere cu 92% comparativ cu 2010, aceasta fiind cea mai mare cifră de afaceri înregistrată de companie de la înfiinţare. Complexul Energetic Rovinari, a doua mare termocentrală din bazinul Olteniei, a ajuns la 1,4 miliarde de lei, cu 83% mai mult comparativ cu 2010, în timp ce businessul Complexului Energetic Craiova a ajuns la 1,3 miliarde de lei, în creştere cu 26%.
Toate cele trei termocentrale au fost înfiinţate în 2004, prin desprinderea din Termoelectrica, dar în niciun an nu au atins afacerile obţinute în 2011.
Avansul înregistrat de cei trei producători de energie termo a venit în contextul în care România a fost confruntată anul trecut cu o secetă majoră care a influenţat negativ Hidroelectrica, firmă de stat care şi acum lucrează cu clauzele de forţă majoră activate pe toate contractele directe de vânzare a energiei.
Practic, activitatea unităţilor termo pe cărbuni, şi mai ales a celor trei termocentrale, a ţinut becurile aprinse în România, în contextul în care în unele zile, în anumite intervale orare, Hidroelectrica nu producea nici măcar cât parcurile eoliene, deşi compania este cel mai mare producător de energie din România.
Undă verde de la Consiliul Concurenţei
La finalul săptămânii trecute, Consiliul Concurenţei a avizat înfiinţarea Complexului Energetic Oltenia, care va fi format în urma fuziunii dintre Complexul Energetic Turceni, Complexul Energetic Rovinari, Complexul Energetic Craiova şi SNLO.
Formarea Complexului Energetic Otenia face parte din cel mai nou plan de reorganizare al sistemului energetic românesc după ce strategia de a crea o companie energetică naţională urmată de planul înfiinţării a doi giganţi energetici au eşuat. În afară de Complexul Energetic Oltenia, va mai fi formată o structură termo care va reuni minele viabile din CNH cu termocentralele Paroşeni şi Mintia. Ambele complexuri vor fi scoase la vânzare, potrivit angajamentelor stabilite cu FMI.
Marea scădere
Poate cea mai nefavorabilă evoluţie pe anul trecut a înregistrat-o Hidroelectrica, afacerile şi profitul companiei fiind grav afectate de secetă. Astfel, după un 2010 foarte bun, când profitul companiei a urcat la aproape 70 de milioane de euro, de şase ori mai mult ca în 2009, în 2011 Hidroelectrica a ajuns la un câştig de numai 15,7 mil. lei (3,7 mil. euro), de aproape 20 de ori mai mic decât cel din 2010. Şi afacerile companiei au avut de suferit, acestea fiind cu circa 10% mai mici în 2011 decât cele raportate la finalul anului 2010. Un pachet de 10% din acţiunile Hidroelectrica ar urma să fie listat anul acesta pe bursa de valori, potrivit celor mai recente declaraţii oficiale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels