Burse - Fonduri mutuale

Săptămână de foc pentru bursele lumii. Toată planeta urmăreşte bătălia secolului dintre Donald Trump şi Hillary Clinton. Hillary a primit un ajutor nesperat din partea FBI. Bursele au crescut instantaneu

Donald Trump şi Hillary Clinton într-o luptă puternică între un conser­vatorism ce încearcă să se rein­venteze într-o lume care îi anulează încet-încet condiţiile de existenţă şi un liberalism nerăbdător să ghideze lumea către următoarea etapă în procesul modernităţii

Donald Trump şi Hillary Clinton într-o luptă puternică între un conser­vatorism ce încearcă să se rein­venteze într-o lume care îi anulează încet-încet condiţiile de existenţă şi un liberalism nerăbdător să ghideze lumea către următoarea etapă în procesul modernităţii

Autor: Dan Grigore Ivan

07.11.2016, 00:08 5517

Votul americanilor de marţi, 8 noiembrie, ar putea fi un moment isto­ric de o însemnătate rară ale cărui consecinţe se pot întinde pe un orizont de timp în­de­lungat, undele rezultatului urmând să fie resimţite în fiecare colţ al planetei, de fiecare cetăţean, indiferent de statut sau starea materială.

Cu 5% din populaţia mondială, SUA deţin un sfert din PIB-ul lumii.

O eventuală victorie a candidatului de­mocrat ar conduce la o apreciere de 2% a indicelui S&P 500, referinţa bursei americane, în timp ce o victorie a lui Trump ar duce la prăbuşirea indi­celui american cu 8%, conform com­paniei de cercetare Macroeconomic Advisers, citată de Bloomberg.

 

Ce efecte ar fi pentru România?

„Din perspectiva mea, aceasta este una dintre campaniile prezidenţiale cu candidaţii care generează cea mai mică încredere. Unul dintre candidaţi – Donald Trump – este total nepre­dictibil. În opinia mea, el nu are pre­gătirea pentru funcţia pentru care candidează, este coleric şi imprevizibil. Cred că, per ansamblu, pentru Româ­nia avantajoasă ar fi alegerea lui Hillary Clinton, dată fiind şi experienţa anterioară pe care o are în politica externă, a parteneriatului strategic cu România, a problemelor legate de Orientul Mijlociu, indiferent de solu­ţiile care au fost date, poate nu cele mai fericite, de către administraţia Obama“, a declarat profesorul Cezar Mereuţă, cercetător asociat al Cen­trului de Macro­modelare Econo­mică al Aca­demiei Române.

Bursele lumii sunt puternic conectate la cursa elec­torală pentru Casa Albă, iar majoritatea investi­torilor speră într-o vic­torie a candidatului democrat Hillary Clinton, al cărei program este văzut de pieţele financiare drept mai predictabil şi de dorit pentru anii ce vor urma. În cazul în care Hillary Clinton ar fi declarată câştigătoare, analiştii se aşteaptă la un val de exuberanţă pe pieţele de capital din întreaga lume. Însă nu este clar ce va fi cu ancheta FBI asupra celor 30.000 de e-mailuri scoase de Clinton din sistemul securizat de comunicare al guvernului, pentru care ar putea fi acuzată de trădare. În acest caz, Hillary Clinton ar fi un pre­şedinte „nefuncţio­nal“ până la termi­narea anchetei, ceea ce ar fi foarte dificil pentru America.

Valurile protecţioniste care ar putea apărea ca ur­mare a implementării poli­ticilor candidatului republican măresc nivelul de anxietate pe bursele europene şi asiatice. Even­tualele conflicte eco­nomice generate de aplicarea ideilor lui Trump sunt prin­cipalii catalizatori care ar putea conduce la scăderi importante pe pieţele de capital ale lumii.

După ce candidatul republican a reuşit să reducă ecartul între el şi Hillary Clinton la sfârşitul lunii octombrie, indicele VIX, ce măsoară volatilitatea şi implicit frica ce pluteşte pe piaţa de capital, a crescut cu peste 20%, iar bursa newyorkeză a închis opt şedinţe de tranzacţionare consecutive în scădere, o evoluţie negativă nemaiîntâl­nită din 2011.

Cu toate acestea, nu toate sectoarele pot fi marcate de vânzări masive şi de panică în cazul unei victorii a candidatului republican.

Donald Trump a pledat în această campanie pentru revigorarea sectoa­relor energetice bazate pe combustili fosili precum petrolul sau cărbunele, factori puternic poluanţi, în timp ce Hillary Clinton s-a arătat un susţinător al energiei alternative. Astfel, o even­tuală instalare a lui Trump la Casa Albă ar putea mări încrederea investitorilor în companiile energetice şi de utilităţi guvernate de metodele tradiţionale.

În plus, activele de rezervă precum aurul sau yenul japonez ar putea să în­re­gistreze creşteri importante în cazul unei victorii a candidatului republican, ca­pi­talul din pieţele financiare fiind în cău­tarea unui refugiu în cazul panicii şi con­fuziei generate de alegerea lui Trump.

În principal, o scădere masivă a burselor ar fi an­trenată de gradul ridicat de incertitudine pe care îl emană politicile şi ideile lui Donald Trump. Dificultatea pe care o implică emiterea de previziuni cu privire la impac­tul progra­mului lui Trump pe scena comerţului mondial sau al creşterii economice face ca o eventuală victorie a lui Trump să fie nedorită în majoritatea cercurilor de investiţii. Situaţia ar putea să rămână definită de confuzie şi după alegeri, ambii candidaţi urmând a avea în continuare de prezentat explicaţii cu privire la acuzaţii de încălcare a legii.

„Sunt două Americi: oamenii obişnuiţi care sunt extrem de speriaţi de posibilitatea să fie Trump preşedinte şi oamenii informaţi care realizează că Trump nu are nicio şansă. Hillary Clinton are 268 de voturi electorale garantate. Iar pentru a deveni preşe­dinte ai nevoie de 270. E imposibil ca Hillary Clinton să nu câştige niciunul dintre battleground states (statele incerte)“, a spus Alexandru Mihai Kis, stu­dent al universităţii americane Northeastern.

Miza acestei campanii este una dintre cele mai mari din ultimii ani. Se poartă o luptă puternică între un conser­vatorism ce încearcă să se rein­venteze într-o lume care îi anulează încet-încet condiţiile de existenţă şi un liberalism nerăbdător să ghideze lumea către următoarea etapă în procesul modernităţii.

Din nou, se observă aceeaşi falie adâncă din campania pentru Brexit, un electorat cu studii superioare, mai tânăr, contra unui electorat cu studii modeste şi trecut de prima tinereţe. Ace­leaşi date, aceleaşi coordonate reto­rice şi politice, acelaşi cadru de­mografic se aplică pe 8 noiembrie, sin­gurul parametru ce diferă este ţara, în afară de aceasta contextul rămânând neschimbat.

Nu este doar o luptă între stânga şi dreapta, ci se poate transforma între o luptă între societăţi închise, definite de un tradiţionalism ce poate fi uşor confundat cu primitivismul, şi societăţi deschise, dornice de schimburi come­ri­cale şi culturale, tolerante şi însetate de diversitate şi cooperare.

Realităţile sociale ale celei mai mari eco­nomii de pe planetă ar putea fi la baza acestei falii între clasele sociale. În Ame­rica şi chiar în restul ţărilor dez­voltate, legea lui Okun, care stipulează că aprecierea productivităţii va antrena scăderea şomajului, se pare că nu mai funcţionează.  

Andrew McAfee şi Erik Brynjolfs­son, profesori la MIT Sloan School of Management, au arătat că în Statele Unite ale Americii produc­tivi­tatea muncii a crescut cu 2,5% în primul deceniu al celui de-al treilea mileniu, însă locurile de muncă au scăzut cu 1,1%. Este pentru prima oară după 1945 când se întâmplă acest lucru.

O altă divergenţă subliniată de profesorii americani se referă la creşterea produsului intern brut per capita în acelaşi timp în care nivelul me­dian al veniturilor unei gospodării a scă­zut.

Practic, venitul unei familii obiş­nuite americane este mai mic decât cel din anii 1990. De aici rezultă că, deşi se pro­duce mai mult, cei din eşaloanele su­perioare atrag cel mai mare procent din această creştere, cu mult mai mare decât în deceniile precedente, adâncind şi mai tare prăpastia între clasele so­ciale.

Donald Trump vrea să fie vocea tocmai a omului obşinuit care se simte nedreptăţit, în principal de globalizare, deşi un element constituiv al acestei schimbări cântăreşte mai tare, şi-anume evoluţia tehnologiei şi lupta între capital şi mâna de lucru. 

Specularea rezervorului de frustări al celor ce se simt nedreptăţiţi sau incorect răsplătiţi pentru activitatea lor în societatea actuală nu este o manieră nouă de abordare din partea grupurilor ce încearcă să deseneze o nouă ordine a raporturilor socio-economice.

Astfel, după această cursă electorală, indiferent de rezultate, societatea americană este obligată să intre într-un proces dur de negociere între clasele sociale. Tocmai această negociere şi termenii ei ar putea influenţa cu adevărat politica externă americană şi implicit soarta planetei.

Trump versus Clinton. Nici americanii nu credeau că vor ajunge la o aşa alegere

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO