Secretomania livrării gazelor din Marea Neagră: de ce a trebuit să apară o ştire pe surse ca să aflăm că gazele din Neptun Deep merg în Germania? De ce a ieşit Ministerul Energiei să anunţe abia a doua zi după ştirea publicată de Reuters? A fost făcută prima oară o ofertă statului român în baza dreptului de preempţiune? Dacă da, când şi cât? Dacă nu, de ce?

A trebuit să anunţe agenţia de ştiri Reuters pe surse ca să aflăm că o parte din gazele din Marea Neagră extrase de OMV Petrom (SNP) din perimetrul Neptun Deep, acolo unde are 50% fiind operator, vor merge în Germania la compania Uniper.

Şi la 17 ore de la publicarea în Reuters ca să aibă şi Ministerul Energiei o primă reacţie pe subiect: „Un pas firesc în cadrul unui proiect de importanţă strategică pentru ţara noastră şi pentru Europa“.

România are un consum anual de gaze de 8-9 miliarde de metri cubi, din care 1 miliard de metri cubi din Marea Neagră, iar restul prin OMV Petrom şi Romgaz prin exploatările on-shore (de pe ţărm – n. red.). În perimetrul Neptun Deep autorităţile şi companiile au estimat rezerve de gaze de 80-100 de miliarde de metri cubi cu un potenţial de 200 de miliarde de metri cubi.

♦ 8% din gaz printr-o conductă care nu este încă finalizată

Conducta de 500 mil. euro a Transgaz, Tuzla-Podişor – care încă nu este finalizată, va avea o capacitate de transport de 4 miliarde de metri cubi pe an. Reuters scrie că Uniper a cumpărat 1,42 mld mc pe cinci ani, adică aproximativ 300 milioane de metri cubi pe an. Asta înseamnă că în Germania va merge 8% din gaz prin această conductă. 8% din cantitatea vândută anual înseamnă 16% din cantitatea atribuită OMV Petrom.

De la Podişor, gazele intră în coridorul BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria), o infrastructură strategică destinată să faciliteze livrările către pieţele europene. Deşi iniţial BRUA a fost gândită să ajungă până în Austria, traseul actual se opreşte în Ungaria, ceea ce a generat controverse, deoarece ungurii contro­lează fluxul gazelor spre Germania şi alte pieţe vest-europene. Pe de altă parte americanii de la BSOG au anunţat încă din 2018 un acord cu Engie România pentru vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrul Midia din Marea Neagră. Conform acestui acord, Engie urma să achiziţioneze întreaga producţie anuală a BSOG, estimată la aproximativ 1 miliard de metri cubi de gaze naturale, pe o perioadă de zece ani. Exploatarea a început în 2022.

♦ De ce nu a anunţat Ministerul Energiei prima oară acordul?

Businessul german a făcut un push semni­ficativ în ultimii doi ani exact pe tema resurselor naturale ale României care să contribuie la noua aşezare a consumului de gaze în Europa. La o conferinţă desfăşurată în septembrie 2023 la Berlin unde au fost miniştri germani, şefi de companii germane interesate de gazul de la Marea Neagră şi miniştri români nu a fost prezentă nicio companie românească. De-a lungul anilor au fost vizite ale autorităţilor germane care au adus constant în discuţie rolul României în Europa în aprovizionarea de gaze.

De ce nu a fost anunţat acordul prima oară de Ministerul Energiei? De ce nici ANRE, nici Petrom, nici Administraţia Naţională a Re­zervelor de Stat pe Probleme Speciale, Romgaz nu au răspuns când au fost întrebate pe 18 decembrie 2024 de ZF ce contracte sunt încheiate pentru gazele din Marea Neagră şi cu cine au fost încheiat aceste contracte?

♦ Trei întrebări ZF din 18 decembrie, niciun răspuns

ZF a trimis atunci trei întrebări Petrom, dar fără răspuns: „1. În ultimele şase luni, aţi semnat contracte pentru vânzarea gazului din peri­metrul Neptun Deep? Dacă da, cu cine, pentru ce cantităţi şi pe ce perioadă? 2. Sunteţi în nego­ci­eri pentru semnarea de contracte pentru vânzarea gazului din perimetrul Neptun Deep? 3. Dacă încă nu s-a luat o decizie, cum veţi organiza procesul de vânzare a gazului din pe­rimetrul Neptun Deep? Va fi o licitaţie transpa­rentă, publică?“. Compania nu a răspuns.

Unde este transparenţa faţă de investitori pentru OMV Petrom, Romgaz când vine vorba de cel mai amplu proiect energetic aflat în plină desfăşurare la acest moment în România şi primul de explorare şi producţie la mare adâncime din istorie? Sunt companii cotate la care milioane de salariaţi români îşi au economiile de pensie prin Pilonul II. Orice tranzacţie care depăşeşte 10% din cifra de afaceri trebuie raportată, conform legislaţiei. Dar asta nu împiedică un emitent să raporteze alte tranzacţii cu o valoare mai mică.

Până la închiderea ediţiei ZF de miercuri, Petrom nu a avut o poziţie oficială la Bursa de Valori. Nici OMV la Austria. Surse din piaţa de energie spun că acordul dintre Petrom şi Uniper este încheiat pe 3 ani cu posibilitatea de prelungire cu 2 ani şi reprezintă mai puţin de 1% din canitatea de gaze din Neptun Deep. Şi Black Sea Oil and Gaz a vândut în avans cantităţile de gaze pe care le-a extras din Marea Neagră din perimetrul Midia. Cumpărători au fost francezii de la Engie. În 2023 Petrom a vândut 47 TWh de gaze, iar contractul încheiat cu Uniper prevede o cantitate de 15 TWh pe cinci ani.

♦ Unde este dreptul de preempţiune?

Statul român, fără niciun plan de redresare a consumului de gaze, având combinate de îngrăşăminte chimice oprite, cu legea în mână îi lasă pe austriecii de la OMV să trimită peste graniţe 1,4 miliarde de metri cubi de gaze care urmează să fie extrase din Neptun Deep din 2027. De ce nu se creează oporunităţi locale pentru a consuma aici gazul care va fi extras din Marea Neagră sau de a mişca alte proiecte energetice majore? Unde este dreptul de preempţiune pentru acest gaz?

Ştirea în Reuters a fost publicată marţi seară la 20:10. Jurnaliştii Reuters menţionează că Petrom vinde gazul către OMV – acţionar majoritar – iar mai departe OMV vinde către Uniper.  La Bursa de Valori, Petrom informează periodic despre tranzacţii cu o parte afiliată care depăşesc, cumulativ,  aproximativ 5% din activele nete ale societătii. Petrom are o capitalizare bursieră de 45,3 mld. lei.