Ca urmare a unui climat investiţional tulbure pe bursele europene, în pofida reducerii dobânzilor aproape de zero din partea celei mai puternice bănci centrale din lume, dar şi în contextul insituirii stării de urgenţă în România, indicele principal BET al bursei de la Bucureşti a avut luni a şasea cea mai slabă şedinţă din istoria de circa 23 de ani, arată datele ZF.
Ca amploare a prăbuşirii, şedinţa bursieră de luni a fost depăşită în ultimele două decenii doar de cele din timpul crizei financiare din 2008, de cele determinate de criza datoriilor din zona euro şi de cea determinată strict de factori interni, respectiv adoptarea Ordonanţei 114 din decembrie 2018.
Pe parcursul şedinţei din 16 martie, indicele principal BET a pierdut circa 800 de puncte şi a ajuns de la 7.882 de puncte la 7.127 de puncte, adică o prăbuşire de 9,6%. Pe de altă parte, capitalizarea totală a companiilor listate a scăzut ieri cu 11 mld. lei la circa 119 mld. lei.
Astfel, bursa românească a revenit pe 16 martie 2020 la valoarea pe care o înregistra pe 19 decembrie 2018, adică atunci când era lovită de cel mai controversat act normativ postdecembrist, respectiv adoptarea fără dezbatere şi fără discuţii a Ordonanţei 114, arată datele agregate de ZF.
Din rândul acţiunilor din BET de la Bucureşti, Fondul Proprietatea a avut cel mai abrupt declin (16,5%), urmat de Alro (10%) şi de Sphera (9,7%). Nicio acţiune din BET nu a fost luni pe plus.
Bursa românească este în prezent la cea mai scăzută valoare de la începutul anului 2019, iar de la începutul anului 2020 are un minus de 29%, ceea ce înseamnă, aşa cum a scris şi ZF săptămână trecută, că a intrat în ghearele ursului, adică în piaţa bear.
