Şerban Florea, fondatorul Selective Capital, companie de consultanţă în investiţii la bursă, spune că cei interesaţi de tranzacţionarea pe pieţele de capital preferă să investeasă mai mult pe bursele externe datorită accesului la informaţii şi a costurilor mici de tranzacţionare, în comparaţie cu Bursa de la Bucureşti unde costurile sunt mai ridicate.
“Listarea mai multor companii ar revigora însă interesul investitorilor pentru piaţa de capital românească, în ciuda comisioanelor mari aplicate tranzacţiilor”, consideră Şerban Florea.
Potrivit acestuia, perioada 2020-2021 a reprezentat un context favorabil pentru investiţiile pe piaţa de capital. Totuşi, cei mai mulţi dintre speculatorii de pe piaţa locală de capital au fost prinşi pe picior greşit, aproape 90% dintre aceştia înregistrând pierderi din cauza lipsa educaţiei financiare şi a insuficientei cunoaşteri a domeniului.
”Când piaţa este pe creştere atenţia se mută dinspre caracteristicile produsului financiar şi analizei acestora către un singur indicator: preţul. O strategie de investiţii în 2020-2021 a fost să cumperi fiecare mică scădere (buy the dip). Această strategie nu mai funcţionează în 2022. Mulţi şi-au îndreptat atenţia către piaţa de capital, dar au sărit etape importante din educaţia financiară, iar speculatorii amatori pierd într-o proporţie de 60%, 70% şi chiar 90%, pentru că fac greşeala fundamentală de a tranzacţiona fără să aibă un plan bine definit”, explică Şerban Florea.
România ocupă locul 123 din 143 de ţări la nivel global şi ultimul loc în Uniunea Europeană din punct de vedere al gradului de educaţie financiară, arată datele Asociaţiei Române a Băncilor.
Potrivit acestora, doar 22% din populaţie are informaţii solide la acest capitol, în timp ce gradul de intermediere financiară ajunge la 26,6%, cel mai mic din Europa, de mai mult de 3 ori sub media europeană
Şerban Florea consideră că prima etapă a educaţiei financiare constă în stabilirea unui buget şi în organizarea finanţelor în active şi pasive. Odată ce sunt stăpânite aceste noţiuni şi se realizează o disciplină a cheltuielilor într-un cadru stabil, se poate vorbi despre a doua etapă: economisirea. După ce sunt constituite fondul de urgenţă şi fondul de siguranţă de 6 -12 luni (după preferinţă), abia atunci se poate trece la a treia etapă, cea a investiţiilor.
Condiţiile favorabile de pe bursele de valori, excesul de lichiditate din piaţă şi creşterile constante ale preţurilor activelor la nivel global au creat o “exuberanţă iraţională”, care i-a determinat pe investitori să nu ia în calcul riscurile în perioada 2020-2021. Inflaţia, dificultăţile apărute în lanţurile de aprovizionare globale şi prăbuşirea preţurilor activelor şi acţiunilor au început însă deja să creeze panică, mai ales în perspectiva unei recesiuni a cărei amploare nu poate fi încă anticipată.
”Când vom vedea primele semne că blocajul lanţului de distribuţie se relaxează, fluxul economic va putea absorbi aceste dezechilibre de preţ într-un mod potenţat de politica monetară, iar atunci nivelul inflaţiei se va întoarce la valorile ţintă care nu mai impactează economia. Din acel moment preocuparea tuturor băncilor centrale va gira către refacerea economică”, concluzionează Şerban Florea.
La sfârşitul anului 2021, numărul investitorilor la Bursa de Valori Bucureşti era de aproape 82.000, în creştere cu 24% comparativ cu finalul anului 2020, potrivit datelor Fondului de Compensare a Investitorilor.
În acest an, numărul investitorilor a crescut abrupt şi s-a apropiat de nivelul de 120.000 la încheierea primului semestru.
