♦ Discurs la evenimentul ZF Capital Markets Summit 2025, 17 martie 2025.
Sorin Pâslaru, redactor-şef ZF:
Aş vrea să fac un mic excurs. Ca să vedem de ce suntem unde suntem, trebuie să ne uităm puţin în trecut, să vedem de ce suntem mai în faţă sau de ce suntem mai în spate sau cum suntem noi. Pentru că trebuie să ne asumăm unde suntem ca să ne meargă mai bine pe mai departe.
Întrebarea mea este cum facem ca Bursa să reflecte puterea în creştere a economiei româneşti. (slide 1) Teza mea este că Bursa trebuie să ajungă din urmă economia.
Din punctul meu de vedere, suntem cu Bursa mai jos decât economia şi vă arăt imediat de ce cred asta. (slide 2) Să vedem unde este România din punctul de vedere al suprafeţei, populaţiei, PIB-ului şi ne uităm la lichiditatea bursiera. Germania este la 4,7 mld. euro lichiditate zilnică la un PIB de 4.700 mld. euro, deci un raport de 1/1.000.
Ce ar însemna să fie lichiditatea zilnică în România de 1/1.000 din PIB? Ar însemna 400 mil. euro lichiditate pe zi şi noi suntem la doar 15 mil. euro pe zi, deci cam acesta este obiectivul din departare. Unde e Polonia? Dacă ne uităm la acelaşi raport, Polonia ar trebui să aibă lichiditate zilnică la 850 de milioane de euro şi ei sunt la 300 mil. euro, mult mai aproape de ţintă.
Bineînţeles, discutăm de Contrapartea Centrală şi de alte lucruri, dar eu voi veni cu o altă idee despre cum putem creşte lichiditatea la Bursă.
Noi am avut mulţi ani o mare problemă cu investiţiile străine. Ne amintim în anii ‘90 că datoria externă era zero, dar şi investiţiile străine zero. Astăzi, avem o datorie externă de 200 miliarde de euro si investitii straine directe de 120 milarde de euro, semn că am intrat în circuitul financiar mondial. Şi aşa cum spunea colegul meu Cristian Hostiuc, vedem acum o creştere a ştirilor negative: dobânzi ridicate şi provocări economice cărora trebuie să le facem faţă.
Ne aflăm într-o situaţie asemănătoare unei bărci în furtună şi avem nevoie de lideri experimentaţi. Însă nu trebuie să ne concentrăm doar asupra statului. Dumneavoastră, antreprenorii şi companiile, aveţi deja putere. Economia românească are forţă. Companiile şi populaţia au depozite bancare de 120 miliarde de euro, în timp ce stocul de credite se ridică la doar 80 miliarde de euro. Diferenţa pozitivă de 40 miliarde de euro între depozite şi credite arată că, faţă de criza din 2007, situaţia s-a inversat complet. Atunci creditele erau mai mari decat depozitele si Romania privata se finanta de afara.
Eu cred că, pe măsură ce devenim mai puternici, nu e foarte greşit să ne împrumutăm ca să accelerăm creşterea PIB-ului. Exista si un concept aici. Cu cât vom deveni mai mari, cu atât vom deveni mai riscant de doborât.
Este esenţial să fim suficient de mari. Uitati, marile bănci de investiţii expuse pe Romania au venit aici sa vorbeasca la guvern pentru a menţine deficitul sub control. Dacă acesta creşte, scade valoarea titlurilor de stat din portofoliul lor, iar finantatorii înregistrează pierderi.
Mergem mai departe cu prezentarea. (slide 3) Vă iau din timp, dar cred că e bun un excurs istoric. Iată, acestea sunt nişte ziare din 1998. De aici am plecat eu, la Observatorul Financiar, aici am lucrat prima dată, la România Liberă, chiar în aprilie 1998 am început. Era un supliment al României Libere, când România Liberă era o forţă în media.
Ce scriam atunci şi despre ce? (slide 4) Iată fondurile de pensii private, care astăzi sunt, cum ştim foarte bine, încă un pilon, un pilon puternic pentru finanţele României. Joi, 12 noiembrie 1998: Designul pensiilor private: Pilonul I, Pilonul II, Pilonul III în 1998. Scriam despre acest design in 1998 si abia în 2007 s-au lansat. Acesta este articol semnat de subsemnatul, ca să spunem aşa, cum se spunea la autocritică înainte.
Mergem mai departe (slide 5). Iată, „Sumele capitalizate in pensii private ar putea atinge, în zece ani, 19% din PIB“. Aşa se calcula atunci, în zece ani, dacă se înfiinţa atunci. Deci, 20% la 400 mld. de euro PIB-ul de azi ar fi 80 mld. euro. Încă nu suntem aici. Acum (slide 6) suntem cu activele totale la 9% din PIB, deci la aproape 40 mld. euro. Puteau să fie mai mari activele, dar nu a fost contributia 10% din salariul brut, a fost 3% la inceput.
Bun, ce se mai întâmpla atunci în economia românească? (slide 7) În ianuarie 1999, România descoperea rezervele din Neptun Deep. Iată (slide 8) deja Ziarul Financiar în ‘99. Am venit cu subiectul acesta al pensiilor şi am scris zeci de articole pe această temă la ZF.
Bursa cerealelor (slide 9). Am scris că bursa cerealelor trebuie înfiinţată. Pensiile private, măcar au apărut, dar bursa cerealelor în România, în top 3 în UE la productie la grâu, floarea-soarelui şi porumb, nu. La revedere, nu avem.
Reţeta de creştere a Băncii Transilvania. (slide 10) Iată. Articol din martie 1999. „Banca Transilvania îşi va dubla capitalul social prin majorări de capital“ şi vedem unde este astăzi şi la ce a folosit Bursa românească.
Eu vă spun toate acestea ca sa vedem de unde am plecat, dar si pentru colegii mei de la ziar ca să vadă că toate aceste lucruri au rădăcină şi a fost o luptă de-a lungul anilor a unor oameni de dinaintea noastră pentru ca noi sa fim aici.
Şi iată, în 2007 (slide 11) am făcut cel mai mare eveniment, cred că unul dintre cele mai mari evenimente ale Ziarului Financiar, lansarea pensiilor private. 17 septembrie, startul pensiilor private obligatorii în România. Unii oameni se mai întreabă azi: dar voi ce faceţi acolo la Ziarul Financiar? Nu susţineţi pensiile private, că scrieţi că sunt pe minus... Dacă sunt pe minus, atunci sunt pe minus. Noi nu susţinem pensiile private? Pai noi am scris cel mai mult despre pensii private. În sala asta de la Marriott am lansat pensiile private in Romania, era plină, 13 fonduri de pensii private au fost la lansare.
Şi atenţie, am lansat Ghidul pensiilor private. (slide 12) Am pus pe piaţă o cărţulie mică, ca să ştii ce trebuie să faci.
Iată (slide 13) cine a participat la conferinţă. Ştim foarte bine, domnul preşedinte Traian Băsescu şi ministrul finanţelor de atunci, domnul Vosganian. Doamna Toncescu era la ASF (slide 14) şi cine mai era atunci? Oameni cu viziune au făcut un lucru bun.
Mai departe ajungem la ziua de azi (slide 15). Şi cum noi suntem cu ziare, citim ziare şi pentru noi şi pentru dumneavoastră. În primul rând, ce spune revista saptamanala britanica The Economist. Şi vreau să vă arăt o pagină foarte importantă din The Economist, penultima pagină, de date. Şi aici vreau să ajung şi eu să vă arăt o interpretare personală a lumii din punct de vedere geo-economic şi financiar, şi industrial, şi de business şi cum am putea să ne încadrăm noi în această chestiune. O revistă de asemenea magnitudine are preţ şi în lei. Financial Times nu mai are preţ în lei. Problema cu The Economist este că România nu e în această pagină a datelor despre cele mai importante tari din lume. (slide 16)
Acum, interpretarea mea asupra lumii de business şi cum o să ajung şi la România, cum o integrăm în ceea ce vorbim aici. Deci aici avem America. Spaţiul anglo-saxon, vă rog să vă uitaţi, ei permanent sunt pe minus la deficitul de cont curent si la balanta comerciala, cine mai exact? Statele Unite, Marea Britanie, Canada, Africa de Sud şi Australia, practic Commonwealth. Deci Commonwealth ce face el? Joacă pe servicii şi în primul rând pe servicii financiare. Cine acoperă, cine le achită ? China, Japonia, Germania cu excedente de mărfuri.
Şi acum ajung la România. În acest context, problema noastră e că si noi avem deficit pe marfuri, dar nu reusim sa-l acoperim din servicii cum fac cei din spatiul anglo-saxon Noi avem deficit şi pe mărfuri pe care nu le putem achita din servicii. Avem unele servicii bune, dar pe servicii financiare nu suntem bine. Dacă avem o ambiţie în următorii 10 ani, putem să stăm bine şi aici.
Aceasta (slide 17) este balanţa BNR pe 2024, balanţa de cont curent. Avem 32 de miliarde FOB-FOB deficit, nu FOB-CIF. Ce mai e cu plus, IT-ul şi bineînţeles, transportul e cu plus 5 miliarde. Ce mai e cu minus pe servicii? Păi ce să fie? Turismul. Vreo 9 miliarde au cheltuit românii în afară şi au venit şi străinii cu 5 mld. Si suntem pe net negativ cu 4 miliarde.
Si acum teza mea. Bucureştiul va deveni, prin constructia autostrazilor, principalul hub logistic din sud-estul Europei. A spus asta cineva pe logistică: Bucurestiul va fi cel mai tare hub logistic din sud-estul Europei pe o raza de 1000 km. Iar daca aceasta lume fizică se va transpune într-o lume financiară, adică pe raza asta de 1.000 km şi 100 de milioane de locuitori, toată lumea aceasta să vină să îşi listeze la Bucureşti companiile, pentru că avem excedent de bani în privat sau să vină să cumpere companii pe bursă, atunci dam lovitura!
Adică noi să fim o Londră, o Londră a sud-estului Europei, pentru că de la Varşovia până la Istanbul noi suntem mai mari decât Grecia, mai mari decât Budapesta, mai mari decât Viena. V-am arătat. În curând vom fi. Nu avem ce să facem, nu ne putem opri. Economia românească este cum sunt oamenii care ies de la stadion şi se împing unii pe alţii. Aşa e capitalul privat românesc, nu se poate opri din creştere.
Deci, ipoteza mea. Mia de kilometri ştiţi cât este? Exact până la Trieste şi exact până la Atena. Deocamdată noi ce facem? Cheltuim bani în turism.
Acum vă arăt ce e în paginile 4 şi 5 din Ziarul Financiar. Iată, am decis de la începutul anului şi am hotărât împreună cu colegii să avem indicii bursieri în fiecare zi, în pagina de ziar, în print şi în online. Citiţi dimineaţa la o cafeluţă în 5 minute tot ziarul si va incarcati cu informatii si idei de dezvoltare a afacerii pe care o conduceti. (slide 18) Dow Jones plus 5% in 2025 WIG 11%. DAX 25%, incredibil. Tot în fiecare zi, (slide 19) în pagina 5 vedem cum suntem cu inflaţia, cum suntem cu dobânda de politică monetara, cum stăm cu randamentul titlurilor de stat. Mergem mai departe. Cu ce? Tot cu o rubrică nouă, în pagina 11, un unicorn pe zi (slide 20). Urmăriţi un unicorn pe zi ca să aveţi idei, să vă faceţi şi voi unul, un unicorn -)
(Slide 21) Ce am mai făcut noi în timp şi voiam să vă spun, care este important pentru Bursă, acest top 100 valoroase companii din România, care atunci când am început cu el, cred că erau un sfert din companii cotate şi acum cred că sunt jumătate. De când a venit MedLife la bursă in 2016 a fost un moment istoric. Mihai Marcu a avut această viziune şi practic a deschis o piaţă.
Eu spun aşa, Contrapartea Centrală e foarte importantă, însă noi trebuie să avem această viziune, de fi mai mult decât un hub logistic şi industrial, trebuie să fim un hub financiar. Vă reamintesc trei chestii care vor fi în următorii cinci ani în România. Unu, Schengenul, pe care îl avem deja. Doi, OECD. Trei şi cel mai important, până la sfârşitul anului mergem pe autostradă, Craiova, Bucureşti, îl înconjurăm, Constanţa, sus până la Bacău şi Suceava în încă doi ani şi în 2027 trecem şi munţii. Banii aceştia care se rotesc în economie trebuie să se rotească cu o viteză mult mai mare şi Bucureştiul trebuie să fie ca un „captator“, să fie un magnet pentru toate companiile din aceasta larga zonă geografica de 100 milioane de oameni care vor să se listeze sau să caute oportunităţi de finanţare.
Vă mulţumesc şi vă urez o zi profitabilă în continuare!
